Comisia de Analiză Tehnică a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a decis emiterea acordului de mediu pentru proiectul hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana (Etapa a II-a). Proiectul vizează, în principal, punerea în siguranţă a barajului Vâja la cota intermediară de 572 mdM, nivel la care construcţia este deja realizată.
„Comisia de Analiză Tehnică (CAT) organizată la nivelul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a luat astăzi decizia emiterii acordului de mediu pentru proiectul «Creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor şi asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la Complexul Hidrotehnic şi Energetic Cerna–Motru–Tismana, Etapa a II-a». Acesta este amplasat pe teritoriul comunelor Peştişani, Tismana, Godineşti, Ciuperceni şi Câlnic (judeţul Gorj)”, a anunţat luni Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă.
Ministrul mediului: dezvoltarea energetică şi protecţia mediului pot merge împreună
Ministrul mediului, Diana Buzoianu, a declarat că decizia arată că dezvoltarea infrastructurii energetice poate fi realizată în paralel cu protecţia mediului, atunci când sunt respectate procedurile legale.
„Nu vorbim despre compromisuri, ci despre soluţii tehnice corecte, construite pe evaluări serioase de impact şi pe alternative cu efect minim asupra mediului. Sprijinim proiectele care sunt făcute legal, transparent şi responsabil, cu respect pentru natură şi pentru comunităţi. Atunci când lucrurile sunt în ordine, ele merg înainte. Este important de menţionat că decizia CAT de astăzi a fost luată cu acordul tuturor reprezentanţilor ministerelor şi instituţiilor implicate în analiză”, a afirmat Diana Buzoianu.
Reprezentanţii Ministerului Mediului precizează că acordul de mediu a fost emis după parcurgerea completă a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, realizată în conformitate cu legislaţia naţională şi cu normele Uniunii Europene. Analiza a fost fundamentată pe trei studii de specialitate: studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, studiul de evaluare adecvată şi raportul privind impactul asupra mediului.
Punerea în siguranţă a barajului Vâja, obiectivul principal
„Proiectul vizează finalizarea unor componente ale amenajării hidrotehnice aprobate iniţial prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1611/1974 şi are ca obiectiv principal punerea în siguranţă a barajului Vâja la cota intermediară de 572 mdM, cotă la care barajul este deja construit. Implementarea acestei soluţii asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii existente, creşterea capacităţii de producţie a energiei hidroelectrice prin optimizarea funcţionării CHE Clocotiş şi protecţia localităţilor din aval în cazul producerii viiturilor”, au transmis reprezentanţii ministerului.
Totodată, alternativa de proiect selectată elimină fragmentările laterale şi longitudinale asupra râului Tismana, fiind asigurată conectivitatea cursului de apă şi protejarea ecosistemelor acvatice.
Măsuri de protecţie a mediului pe toată durata proiectului
Măsurile de prevenire, reducere şi monitorizare a impactului asupra mediului sunt prevăzute atât pentru perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi pentru faza de operare a amenajării, scrie Profit.
„Prin această decizie, Ministerul Mediului reconfirmă că dezvoltarea infrastructurii energetice şi protecţia mediului nu sunt obiective opuse, ci pot fi integrate coerent atunci când proiectele sunt construite corect, respectă legea şi sunt fundamentate pe evaluări riguroase şi transparente”, au mai transmis reprezentanţii instituţiei.
Date despre proiect şi capacităţile Hidroelectrica
Potrivit celor mai recente date ale Hidroelectrica, complexul hidrotehnic şi energetic Cerna–Motru–Tismana, etapa a II-a, are o putere instalată de proiect de 119 MW şi este finalizat în proporţie de aproximativ 90%.
Hidroelectrica, cea mai mare companie energetică din România, exploatează în prezent 188 de capacităţi hidro şi o centrală electrică eoliană, cu o putere totală instalată de 6.480,403 MW, asigurând peste 50% din necesarul de energie al ţării.
Cele mai mari hidrocentrale din România sunt Porţile de Fier I (1.166,4 MW), Lotru-Ciunget (510 MW), Retezat (335 MW), Porţile de Fier II (251,2 MW), Vidraru (220 MW), Mărişelu (220 MW) şi „Dimitrie Leonida” (210 MW).
Comentează