Înalta Curte de Casație și Justiție anunță că va depune la Curtea Constituțională „note suplimentare” în dosarul privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, după realizarea unei expertize independente, care confirmă calculele departamentelor economice ale instanței supreme. Potrivit comunicatului publicat joi, 15 ianuarie 2026, expertiza întocmită de un expert contabil autorizat susține argumentele de neconstituționalitate deja formulate de ÎCCJ împotriva legii promovate de Guvernul Bolojan.
ÎCCJ afirmă că rezultatul aplicării noii legi ar fi că „pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, cu diferențe estimate, în funcție de nivelul instanței, de la aproximativ o treime până la peste jumătate. În comunicat se arată că simulările ar indica un cuantum mai mic cu 36% pentru magistrații de la judecătorii/parchete, cu 35% pentru tribunale/parchete, cu 33% pentru curți de apel/parchete și cu 51% pentru judecătorii ÎCCJ, raportat la un parcurs profesional ipotetic de 42 de ani, pentru un magistrat intrat în profesie după intrarea în vigoare a legii.
În același document, instanța supremă susține că, în acest scenariu, legea transformă reforma într-o măsură echivalentă cu desființarea beneficiului, prin diminuarea lui sub nivelul pensiei contributive: „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Instanța supremă concluzionează că noua legea nu mai este o reformă, ci o confiscare.
În așteptarea verdictului CCR
Sesizarea ÎCCJ este programată la Curtea Constituțională în ședința de plen de vineri, 16 ianuarie 2026.
Dosarul a fost amânat în mai multe rânduri la finalul lunii decembrie 2025, pe fondul lipsei de cvorum, situație care a alimentat o dezbatere publică despre funcționarea Curții și despre presiunile instituționale generate de reforma pensiilor magistraților.
Legea contestată a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament pe 2 decembrie 2025, executivul argumentând necesitatea reformei inclusiv în raport cu angajamentele asumate de România, în timp ce criticii au susținut că schimbările afectează garanții ale statutului magistraților.
Disputa de fond: independența justiției și „plafonarea” beneficiului
Pe fond, reforma urmărește creșterea fals-etapizată a vârstei de pensionare spre 65 de ani și limitarea cuantumului net al pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate, alături de schimbări de calcul care reduc rata de înlocuire față de formulele anterioare.
ÎCCJ afirmă însă că, în forma contestată, legea ar „nesocoti grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale” și ar contraveni jurisprudenței CCR, CJUE și CEDO, susținând că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare și că argumentul echilibrului bugetar nu poate justifica eliminarea unor garanții recunoscute în UE.
În baza acestor noi date, ținând cont și de faptul că pensia de serviciu a magistraților este susținută de principii europene și o jurisprundeță constantă a CCR, o decizie de respingere a sesizării ÎCCJ de către Curtea Constituțională ar fi un reviriment jurisprudențial fără precedent. De altfel, amânările în acest dosar au avut la bază tocmai solicitarea unei asemenea expertize.
Comentează