Iranienii au protestat din nou împotriva guvernului în cursul nopţii, un ONG exprimându-şi duminică îngrijorarea în legătură cu un "masacru" comis de forţele de securitate în această ţară, privată de internet, pentru a înăbuşi manifestaţiile fără precedent, cele mai mari din ultimii trei ani, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Protestele începute la Teheran
Mişcarea, care a început la Teheran pe 28 decembrie, declanşată de comercianţi care protestau împotriva costului ridicat al vieţii şi a deprecierii monedei, s-a extins în numeroase alte oraşe şi a căpătat amploare în ultimele zile.
ONG-urile au raportat zeci de decese de la începutul protestelor, în timp ce Republica Islamică se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări ale sale de la înfiinţarea sa în 1979.
Donald Trump promite ajutor/ Amenințări de la Teheran
Confruntat cu un Iran "care aspiră la libertate", preşedintele american Donald Trump a reiterat sâmbătă că Washingtonul este "gata să ajute".
În cazul unor atacuri aeriene americane, Iranul va riposta prin vizarea unor instalaţii militare şi nave americane, a avertizat duminică preşedintele Parlamentului.
"Să fim clari: în cazul unui atac asupra Iranului, teritoriile ocupate (Israel), precum şi toate bazele şi navele americane vor fi ţinta noastră legitimă", a spus Mohammad Baqer Qalibaf.
Declaraţia survine după ce trei surse israeliene, prezente la consultările privind securitatea Israelului din weekend, au declarat că Israelul se află în stare de alertă maximă, dar nu au oferit detalii despre ce înseamnă acest lucru.
Pe teren, mobilizarea rămâne puternică
Videouri postate pe reţelele de socializare au arătat mulţimi mari mărşăluind în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică în mai multe oraşe iraniene, în special capitala Teheran şi Mashhad, în estul ţării.
Aceste imagini au fost probabil difuzate prin satelit, deoarece blocarea internetului, care durează de peste 60 de ore, a făcut practic imposibilă orice comunicare cu lumea exterioară.
"Această măsură de cenzură constituie o ameninţare directă la adresa securităţii şi bunăstării iranienilor", a subliniat ONG-ul de monitorizare a securităţii cibernetice Netblocks pe contul său de pe platforma X.
În alte videouri, pe care AFP nu a reuşit încă să le autentifice, se văd familii care par să identifice cadavre ale rudelor ucise în proteste, într-o morgă din Teheran.
Organizaţia Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, a declarat că a confirmat moartea a 116 persoane, inclusiv 37 de membri ai forţelor de securitate sau alţi oficiali, de la începutul mişcării.
ONG-ul Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, urmează să îşi publice bilanţul oficial duminică, după ce vineri a raportat că cel puţin 51 de protestatari au fost ucişi şi sute răniţi.
Însă activiştii au avertizat că întreruperea internetului a limitat drastic fluxul de informaţii şi că numărul real al morţilor este probabil mult mai mare.
Un masacru are loc în Iran
Centrul pentru Drepturile Omului din Iran (CHRI), cu sediul în New York, a declarat că a primit "mărturii directe şi rapoarte credibile" despre sute de protestatari care au murit în ultimele zile.
"Un masacru are loc în Iran. Lumea trebuie să acţioneze acum pentru a preveni pierderi suplimentare de vieţi omeneşti", a avertizat organizaţia.
Ea a adăugat că spitalele sunt "copleşite", rezervele de sânge sunt în scădere şi mulţi protestatari au fost vizaţi în mod deliberat în ochi cu focuri de armă.
În declaraţii la televiziunea de stat, ministrul de interne Eskandar Momeni a susţinut că actele de "vandalism" sunt în scădere, avertizându-i "pe cei care conduc protestele spre distrugere, haos şi acte teroriste".
Duminică, şeful poliţiei a anunţat "arestări majore ale unor figuri cheie implicate în revolte, care, cu voia lui Dumnezeu, vor fi pedepsite după finalizarea procedurilor legale".
Teheranul este paralizat
La Teheran, un jurnalist al AFP a descris o paralizie aproape totală a vieţii de zi cu zi. Preţul cărnii aproape s-a dublat de la începutul protestelor, iar multe magazine s-au închis.
Şcolile sunt închise, iar cursurile se ţin acum de la distanţă, dar fără acces la internet este imposibilă conectarea. În mod similar, deşi mulţi iranieni încă merg la muncă, lipsa acoperirii reţelei de internet face practic imposibilă orice activitate.
Sâmbătă seara, liniile de telefonie mobilă au fost, de asemenea, întrerupte. Potrivit locuitorilor din Teheran, în timpul ultimului val major de proteste din 2022-2023, acestea au continuat să funcţioneze, iar nivelul de perturbare a vieţii de zi cu zi nu a fost deloc asemănător cu situaţia actuală.
Foarte activ pe reţelele de socializare, Reza Pahlavi, fiul exilat al şahului răsturnat în 1979, a făcut apel la noi acţiuni pentru duminică.
"Nu abandonaţi străzile. Inima mea este alături de voi. Ştiu că în curând voi fi alături de voi", a declarat el.
Linii telefonice întrerupte
În declaraţii la televiziunea de stat, ministrul de interne Eskandar Momeni i-a avertizat pe „cei care conduc protestele către distrugere, haos şi acte teroriste”.
Duminică, şeful poliţiei a anunţat „arestări importante ale principalilor responsabili implicaţi în revolte”.
La Teheran, un jurnalist AFP descrie o paralizie aproape totală a vieţii cotidiene. Preţul cărnii aproape s-a dublat de la începutul protestelor şi multe magazine şi-au închis porţile.
Şcolile sunt închise, iar învăţământul se desfăşoară acum la distanţă, dar fără internet este imposibil să te conectezi. De asemenea, deşi mulţi iranieni se duc în continuare la birou, lipsa reţelei face practic imposibilă orice activitate.
Sâmbătă seara, liniile de telefonie mobilă au fost, de asemenea, întrerupte. Potrivit locuitorilor din Teheran, în timpul ultimei mari valuri de proteste din 2022-2023, acestea au continuat să funcţioneze, iar nivelul de perturbare a vieţii cotidiene nu a avut nimic de-a face cu situaţia actuală.
Starlink
Autorităţile iraniene ar putea bruia terminalele Starlink pentru a izola şi mai mult ţara în contextul unei întreruperi continue a comunicaţiilor, potrivit unui expert care studiază întreruperile de internet, anunţă CNN.
Starlink este un serviciu cu sediul în SUA, deţinut de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk. Acesta furnizează internet mobil de mare viteză printr-o reţea de sateliţi orbitali.
Doug Madory, director de analiză internet la platforma de informaţii de reţea Kentik, a ridicat posibilitatea ca guvernul să desfăşoare „un fel de război electronic pentru a încerca să perturbe semnalele Starlink”.
„Când foloseşti un terminal satelitar, practic emiţi semnalul”, a spus el. Acest semnal poate fi apoi urmărit şi blocat, „în funcţie de cât efort doreşte să depună guvernul în acest sens”, a declarat Madory pentru CNN.
Unii utilizatori Starlink din Iran se confruntă cu un nivel ridicat de „pierdere de pachete”, ceea ce indică faptul că semnalul lor ar putea fi „blocat”, a spus Madory.
Chiar dacă regimul iranian se opune utilizării Starlink în ţară, Madory a spus că oamenii au reuşit să introducă ilegal terminale.
Foarte prezent pe reţelele de socializare, Reza Pahlavi, fiul în exil al şahului răsturnat în 1979, a chemat la noi acţiuni mai târziu duminică.
„Nu părăsiţi străzile. Inima mea este alături de voi. Ştiu că voi fi în curând alături de voi”, a spus el.
Această mobilizare are loc într-o ţară slăbită de războiul cu Israelul din iunie şi de loviturile date mai multor aliaţi regionali, precum şi de sancţiunile legate de programul său nuclear, reinstituite în septembrie de ONU.
Duminică, Israelul şi-a manifestat sprijinul pentru „lupta poporului iranian pentru libertate” şi a solicitat UE să califice Gărzile Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, drept „organizaţie teroristă”.
Comentează