Președintele Nicușor Dan pregătește un departament special care să se ocupe de combaterea dezinformării și de „fake-news”, inclusiv cea asociată războiului hibrid, au declarat surse oficiale pentru Știrile Pro TV. Noul departament se va afla sub coordonarea directă a șefului statului și va reuni reprezentanți din instituțiile deja implicate în monitorizarea spațiului informațional.
Această informație a fost publicată inițial de G4Media. Potrivit surselor Știrile Pro TV, viitorul departament de la Cotroceni va fi format din reprezentanți ai instituțiilor statului care au atribuții în acest sens.
De altfel, statul român are în prezent cel puțin două sisteme de monitorizare a tuturor mesajelor publicate de cetățenii români pe rețelele sociale și pe website-uri.
Coordonarea prin CSAT și instituțiile implicate
La finele anului trecut, Nicușor Dan a declarat pentru ȘtirileProTV.ro că instituțiile care se ocupă de combaterea știrilor false și a dezinformărilor care fac parte din războiul hibrid al Rusiei vor fi coordonate de la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), structură pe care el o conduce. Printre instituțiile la care Dan a făcut referire atunci se numărau: STS, SRI, MapN, ANCOM, DNSC și CNA.
„În ceea ce privește procesul de dezinformare sistematică pe rețele sociale suntem cam la același nivel, mai avem de lucru. Adică reușim să detectăm informația falsă, reușim să scanăm spațiul online. Ce nu reușim să facem? Nu reușim să intervenim suficient de rapid ca să contracarăm și nu comunicăm sistematic”, mai afirma șeful statului la vremea respectivă.
CCR a invocat și „dezinformarea alegătorilor” când a anulat alegerile
Amintim că, la finele anului 2024, unul dintre motivele invocate de Curtea Constituțională (CCR) pentru a anula alegerile prezidențiale de atunci a fost „dezinformarea alegătorilor”.
„În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor”, scria CCR în decizia sa de atunci.
Comentează