O rachetă norvegiană lansată la 25 ianuarie 1995 pentru a studia aurora boreală a fost confundată de Rusia cu o rachetă nucleară aflată pe traiectorie directă spre Moscova, relatează BBC.
Timp de puțin peste o oră, într-o zi geroasă de iarnă, lumea s-a aflat periculos de aproape de unul dintre cele mai cumplite coșmaruri ale Războiului Rece. Într-o după-amiază aparent banală de miercuri, tehnicienii militari aflați în serviciu la stațiile radar din nordul Rusiei au observat un semnal îngrijorător pe ecrane. O rachetă fusese lansată undeva în largul coastelor Norvegiei și urca rapid. Unde se îndrepta și reprezenta sau nu o amenințare? Mulți credeau că astfel de tensiuni nucleare dispăruseră odată cu prăbușirea Zidului Berlinului.
Pentru cei care monitorizau cerul, implicațiile erau terifiante. Știau că o singură rachetă lansată de un submarin american din acele ape ar fi putut transporta opt focoase nucleare capabile să ajungă la Moscova în mai puțin de 15 minute. Informația a fost transmisă urgent pe linie ierarhică până la președintele rus Boris Elțîn. El a devenit astfel primul lider mondial care a activat „servieta nucleară”, valiza care conține codurile și tehnologia necesare pentru declanșarea unui atac nuclear.
Din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele dotate cu arme nucleare au funcționat pe principiul descurajării, bazat pe ideea că un atac nuclear major ar duce la distrugere reciprocă garantată. În acel moment tensionat, Elțîn și consilierii săi au trebuit să decidă rapid dacă răspund sau nu cu represalii. După cum se știe, acest lanț alarmant de evenimente nu s-a încheiat într-o catastrofă.
Panică globală și informații contradictorii
Piețele valutare mondiale au oscilat, iar politicienii, șefii militari și jurnaliștii au petrecut o oră frenetică încercând să afle ce se întâmplă.
Un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus la rândul său: „Tot ce avem sunt relatări despre relatări”.
La ora 14:52 GMT, cei care erau la curent cu potențiala criză au putut răsufla ușurați. Agenția Interfax și-a corectat informația, precizând că, deși sistemul rus de avertizare timpurie detectase lansarea unei rachete, aceasta căzuse pe teritoriul Norvegiei.
Ulterior, un oficial al apărării norvegiene a confirmat că lansarea a avut un scop pașnic. Era parte dintr-un program științific de rutină, desfășurat într-un poligon civil, pentru a colecta date despre aurora boreală. Racheta a căzut conform planului în mare, lângă insula arctică Spitzbergen, mult înainte de a intra în spațiul aerian rusesc.
Cu toate acestea, surse ruse din domeniul apărării au declarat ulterior că este „prea devreme pentru a spune” dacă lansarea fusese menită să testeze sistemul lor de avertizare radar.
O eroare care putea schimba istoria
Rusia era sensibilă în privința capacităților sale de apărare aeriană încă din 1987, când adolescentul vest-german Mathias Rust a reușit să zboare peste 750 km prin toate sistemele sovietice de apărare și să aterizeze lângă Kremlin. Deși Războiul Rece se încheiase, incidentul din 1995 arăta că mulți oficiali ruși rămăseseră extrem de neliniștiți în privința unei posibile amenințări nucleare.
„Am fost îngrozit când am aflat ce reacție a stârnit o lansare de rutină”, a spus cercetătorul norvegian Kolbjørn Adolfsen. Cu atât mai ciudat, cu cât Norvegia informase Moscova cu săptămâni înainte despre lansare. Pe 14 decembrie, fusese transmis prin Ministerul de Externe un mesaj tuturor statelor interesate. Totuși, avertismentul nu a ajuns niciodată la persoanele potrivite.
Incidentul a fost o dovadă tulburătoare a faptului că un singur mesaj ratat ar fi putut avea consecințe catastrofale. De-a lungul erei nucleare, au existat numeroase „aproape-accidente”, provocate de la lebede migratoare și Lună, până la erori informatice și fenomene spațiale. În 1958, un avion a aruncat accidental o bombă nucleară într-o grădină, omorând doar niște găini. În 1966, două avioane militare americane s-au ciocnit deasupra Spaniei, unul transportând patru arme nucleare. În 2010, SUA au pierdut temporar contactul cu 50 de rachete nucleare.
Boris Elțîn a declarat a doua zi:
„Am folosit ieri pentru prima dată servieta mea ‘neagră’, cu butonul pe care îl port mereu cu mine. Poate cineva a decis să ne testeze, pentru că presa spune mereu că armata noastră este slabă.”
Un fost oficial CIA a spus că a fost „cel mai periculos moment al erei rachetelor nucleare”.
Consilierul militar Peter Pry a scris că niciodată până atunci un lider nuclear nu deschisese servieta într-o situație în care exista percepția unei amenințări reale.
Alți experți au minimalizat gravitatea incidentului. Pavel Podvig, cercetător ONU în dezarmare nucleară, a spus că l-ar evalua la „3 din 10”, existând situații mult mai grave în timpul Războiului Rece. Expertul rus Vladimir Dvorkin a declarat că alerta nu a reprezentat „niciun pericol real”.
La cinci zile după incident, Rusia a atribuit totul unui „neînțelegeri” care nu trebuie să se mai repete, subliniind că Norvegia acționase corect și că nu există resentimente.
Chiar dacă dezastrul a fost evitat, rămâne înfricoșător faptul că o rachetă meteorologică inofensivă a fost suficientă pentru a aduce lumea atât de aproape de un război nuclear.
Comentează