La mai bine de 50 de ani de la sfârşitul programului Apollo şi de la ultimul zbor cu echipaj uman spre Lună, trei bărbaţi şi o femeie vor porni miercuri (joi, ora României) într-o aventură selenară de 10 zile, care va marca începutul unui nou capitol în istoria explorării spaţiale americane, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Această misiune a agenţiei spaţiale americane, NASA, numită Artemis 2, este programată pentru lansare de la legendarul Centru spaţial Kennedy din Florida, miercuri, la ora locală 18:24 (22:24 GMT; joi, 01:24, ora României), avându-i la bord pe americanii Reid Wiseman, Victor Glover şi Christina Koch şi pe canadianul Jeremy Hansen.
N-am mai văzut niciodată aşa ceva
"Abia aşteptăm, n-am mai văzut niciodată aşa ceva", a exclamat pentru AFP Melinda Schuerfranz, o pensionară americană care intenţionează să urmărească marea lor plecare de pe o plajă situată în apropiere.
Acest entuziasm pentru un program care a costat zeci de miliarde de dolari şi a acumulat ani de întârziere contrastează cu indiferenţa - de până acum - a multor americani faţă de reeditarea unei realizări tehnologice atinsă deja în timpul Războiului Rece.
Timp de aproximativ zece zile, cei patru astronauţi se vor aventura în jurul satelitului natural al Pământului, pe care îl vor orbita, dar pe care nu vor aseleniza, la fel ca misiunea Apollo 8, în 1968. Dacă totul merge bine, ei vor stabili un record călătorind mai departe de Pământ decât orice fiinţă umană.
O versiune ulterioară a imensei rachete alb-portocalie, cu o înălţime de 98 de metri şi de unică folosinţă, va transporta astronauţi pe suprafaţa Lunii până în 2028, înainte de sfârşitul mandatului lui Donald Trump. În anii următori, este planificat un proiect de bază selenară, un pas înainte în explorarea planetei Marte.
"Sperăm sincer ca această misiune să marcheze începutul unei ere în care toată lumea (...) poate privi Luna şi o poate considera o destinaţie în sine", a insistat Christina Koch, prima femeie care va participa la un zbor selenar.
Colegii săi, Victor Glover şi Jeremy Hansen, vor deveni primul bărbat de culoare, respectiv primul non-american care vor călători spre Lună.
Aventură riscantă
Numită în onoarea lui Apollo, această misiune va avea loc sub presiunea implicită a Chinei, care îşi propune să păşească pe Lună până în 2030.
Între mizele geopolitice, strategice şi ştiinţifice, motivele pentru revenirea pe Lună sunt numeroase, a subliniat astronautul canadian Joshua Kutryk într-o declaraţie pentru AFP. Aceasta arată, însă, şi faptul "că suntem capabili încă să ne ridicăm la înălţimea acestui tip de provocare, să realizăm lucruri cu adevărat dificile", a subliniat el.
Aventura va fi, într-adevăr, riscantă - nava spaţială nu a transportat niciodată pe nimeni şi trebuie să ajungă pe Lună, la peste 384.000 de kilometri de Pământ, de o mie de ori mai departe decât Staţia Spaţială Internaţională (ISS).
"Fiecare trebuie să se asigure că îşi îndeplineşte sarcinile la perfecţie", altfel consecinţele ar putea fi fatale, a subliniat Peggy Whitson, fostă astronaută a NASA.
În cazul unei probleme tehnice de ultim moment sau al unor condiţii meteorologice nefavorabile, ceea ce nu este neobişnuit în Florida, lansarea ar putea fi amânată pentru zilele următoare.
Agenţia spaţială americană îşi asumă un mare risc. Obiectivul său de a reveni pe Lună în 2028 suscită îndoieli în rândul experţilor, deoarece astronauţii vor avea nevoie de un modul de aselenizare... care este încă în curs de dezvoltare de către companiile miliardarilor Elon Musk şi Jeff Bezos.
Momentul Apollo 8
Între timp, NASA speră să reuşească să reproducă miracolul misiunii Apollo 8, care, în ajunul Crăciunului din 1968, a oferit un rar moment de comuniune şi speranţă, după un an marcat de revolte rasiale, războiul din Vietnam şi asasinarea lui Robert F. Kennedy şi a lui Martin Luther King. Un miliard de persoane au urmărit la televizor călătoria echipajului format din Frank Borman, Jim Lovell şi Bill Anders.
Cei trei, care au imortalizat celebrul "Răsărit al Pământului", au "salvat anul 1968", după cum spunea o americancă la acea vreme. Cincizeci şi opt de ani mai târziu, în timp ce ţara traversează o nouă perioadă marcată de diviziuni şi incertitudini, echipajul misiunii Artemis 2 va căuta, la rândul său, să inspire.
"Vă garantez că, anul acesta, veţi vedea mai mulţi copii deghizaţi în astronauţi de Halloween decât aţi văzut de mult timp încoace", a promis săptămâna trecută şeful NASA numit de Donald Trump, Jared Isaacman.
Sute de mii de turiști în Florida
Cu câteva ore înainte de decolarea mult-așteptatei misiuni Artemis 2, care va duce oameni în jurul Lunii pentru prima dată după mai bine de jumătate de secol, pasionații de spațiu și curioșii se pregătesc în Florida să „asiste la un moment istoric”.
Cu câteva ore înainte de decolarea mult-așteptatei misiuni Artemis 2, care va duce oameni în jurul Lunii pentru prima dată după mai bine de jumătate de secol, pasionații de spațiu și curioșii se pregătesc în Florida să „asiste la un moment istoric”.
„Abia așteptăm să vedem asta”, a spus Jason Heath, în vârstă de 40 de ani, care a venit din Maine împreună cu familia pentru o vacanță la soare, potrivit Le Figaro.
„Este cu adevărat minunat să știi că oamenii vor merge mai departe decât am făcut-o vreodată, la câteva mii de mile de suprafața Lunii”, insistă specialistul în construcții navale din Cocoa Beach, la câteva mile de complexul de lansare al NASA de unde trebuie să decoleze gigantica rachetă albă și portocalie.
Artemis ar trebui să depășească misiunea Apollo
După mai mulți ani de întârziere, misiunea Artemis 2 trebuie să-i ducă într-adevăr pe trei americani și un canadian să depășească recordul misiunilor Apollo, aventurându-se mai departe în spațiu decât a făcut-o vreun echipaj până acum.
Va fi o serie de premiere, întrucât va fi primul zbor lunar la care vor participa o femeie, o persoană de culoare și un cetățean non-american.
Se așteaptă ca 400.000 de persoane să asiste la decolare, programată la ora 18:24 locală, relatează ziarele locale.
În ciuda comunicatelor NASA care insistă asupra caracterului istoric al evenimentului, mulți americani intervievați în ultimele săptămâni de AFP au declarat că nu erau la curent cu misiunea.
Pentru că, într-un context de actualitate supraîncărcat, cu războiul din Iran în prim-plan, acest zbor lunar nu beneficiază de aceeași atenție din partea publicului ca cele din perioada Apollo, a spus o turistă.
Concurența acerbă dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică a făcut lucrurile „mult mai palpitante”, dar a fost „și mai mediatizată”, spune pensionara din Ohio, care a venit împreună cu soțul ei.
Așezați confortabil pe plajă în scaunele lor de camping, cei doi sunt totuși foarte entuziaști. „N-am mai văzut niciodată așa ceva”, spune Melinda, care promite să vină „devreme” pe plajă pentru a-și asigura un loc bun.
Soțul ei, John, este de aceeași părere și vrea să-i mărturisească: „Cu cât se apropie mai mult, cu atât va atrage mai mult atenția publicului”, a spus el despre misiunea lunară, care se preconizează că va dura aproximativ 10 zile.
Comentează