Se siforează bani sau nu se cheltuiesc cu cap? Ministrul Muncii spune că piața muncii din România duce lipsă de personal calificat deși există numeroase programe de formare finanțate cu fonduri europene. Zeci de milioane de euro au fost cheltuite anul trecut pentru ocupare şi formare profesională, prin diverse mecanisme şi proiecte, iar numărul de angajaţi a scăzut, a declarat, vineri, la o dezbatere de specialitate, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Florin Manole.
"Trebuie să ne asumăm, nu partinic şi nu doar politic, nişte cifre care par să arate cel puţin a ineficienţă. Am cheltuit, ca ţară, prin diverse mecanisme şi prin diverse proiecte, zeci de milioane de euro anul trecut pentru ocupare şi formare profesională. Şi numărul de angajaţi a scăzut puţin. Nu trebuie să fii expert în macroeconomie, nu trebuie să fii expert în ocupare, nu trebuie să fii ministru al muncii. Poţi fi un simplu om. E un raţionament simplu. Undeva, ceva e cel puţin greşit. Nu poţi să cheltui zeci de milioane de euro într-un domeniu pentru a avea la sfârşitul anului o scădere a principalului indicator în domeniul respectiv", a declarat ministrul Muncii.
El a menţionat că scăderea numărului de salariaţi este o problemă şi o tema de rezolvat. "Sigur, poate s-ar fi putut o creştere mică, dar oricât de mică ar fi fost o creştere, să plăteşti pentru o pierdere este o adevărată problemă, este uşor sesizabilă şi este o temă de rezolvat", a spus Manole.
Potrivit acestuia, ocuparea şi formarea profesională trebuie să treacă de la teorie la punerea în practică.
"Genul acesta de politică publică eficientă, ocupare şi formare profesională, ne-ar face să avem un buget care să susţină mai uşor creşteri de pensii şi de salarii. Ne-ar face mai uşoară investiţia în educaţie, în sănătate şi în orice alt domeniu", a explicat ministrul Muncii.
Florin Manole a mai afirmat că politicile statului privind ocuparea şi formare profesională sunt motoare de creştere economică pentru o economie mai puternică.
"Cel mai simplu exemplu este corelarea necesară a fi făcută între creşterile pentru cheltuielile de apărare, industria de armament şi piaţa muncii. De pe o zi pe alta, poţi, teoretic şi în curând şi practic, să dublezi bugetul unei companii de stat care se ocupă de producerea diferitelor piese pentru industria de apărare. Dar, nu poţi, de pe o zi pe alta, să dublezi numărul de angajaţi pregătiţi şi apţi să lucreze în acea companie", a mai spus ministrul.
Acesta a precizat că România trebuie să fie capabilă să absoarbă forţa de muncă specializată pentru industria de apărare şi să pregătească personal calificat în domeniu.
"Uniunea Europeană, în general, şi România, în particular, au o temă în domeniul acesta. E deja public, e deja cunoscut, e deja statuat în politici publice europene şi, în curând, va fi şi în bugetul României via NATO. Dacă ştim toate aceste lucruri, n-avem nicio scuză să fim nepregătiţi peste un an sau peste doi, ca să dau nişte termene poate un pic cam largi pentru ceea ce urmează din punct de vedere al pieţei muncii şi al acestei industrii. Sigur, aici n-a fost un exemplu despre IMM-uri, care, probabil, sunt doar puţine în această industrie şi poate mai curând pe noile tehnologii, dar e un exemplu relevant şi uşor de expus în legătură cu această temă", a apreciat ministrul Muncii.
IMM România a lansat, vineri, la Bucureşti, "Carta Albă a IMM-urilor din România", aflată la ediţia 23, cea mai amplă analiză a mediului de afaceri românesc.
În cadrul evenimentului, au fost prezentate, potrivit organizatorilor, situaţia de ansamblu a mediului de afaceri în anul 2025, dificultăţile cu care se confruntă IMM-urile, nevoile şi sursele lor de finanţare, modalitatea în care inovează, intenţia de accesare de fonduri nerambursabile sau criteriile de care ţin cont în alegerea partenerului de business.
Comentează