Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, îi acuză pe judecătorii CCR că afectează echilibrul constituțional, asta din cauza faptului că amânările succesive pe Legea pensiilor speciale pun România în pericol să piardă 231 de milioane de euro. Pîslaru acuză faptul că un grup de interese a pus stăpânire pe justiție și în absența reformelor cerute, încrederea Comisiei Europene în România este la cote de avarie.
Pîslaru: Este o lovitură dată echilibrului constituțional
”Și, ca să se înțeleagă foarte clar, Guvernul a depus toate demersurile legale ca reforma magistrației să se întâmple. Am discutat cu Comisia Europeană, proiectul a fost agreat, era clar din corespondența noastră că promulgarea acestei legi propuse de Guvern ducea la îndeplinirea jalonului și la recuperarea celor 231 de milioane de euro despre care vorbim, aferente jalonului.
Și vreau să fie iarăși foarte clar că este o lovitură foarte serioasă dată echilibrului constituțional dacă Guvernul nu poate să-și exercite prerogativele legate de bugete. Aceasta este o prerogativă exclusivă a executivului. Adică să poată, într-adevăr, să explice că există o problemă de deficit bugetar, că avem o completă nesustenabilitate a sistemului de pensii și că aceste lucruri trebuie reglate.
Acestea sunt atribuții ale puterii executive. Am asistat la o dezbatere în spațiul public condusă de un CSM care l-a făcut mincinos pe prim-ministru și a atacat Guvernul, spunând că această reformă nu este necesară, punând tot felul de lucruri în spațiul public care erau neadevărate, deși corespondența cu Comisia Europeană spunea foarte clar despre ce este vorba și cum stau lucrurile.
Pîslaru: Justiția, acaparată de un cerc de interese
Și acum intru și pe zona aceasta de nume propriu. Este absolut inacceptabilă tergiversarea la care asistăm în acest moment. O să spun cu subiect și predicat: justiția nu poate să fie capturată de un cerc de interese în jurul unei conduceri despre care există investigații în media care sugerează despotism și partizanat politic.
Nu cred că cineva din țara asta poate să spună că asistăm la o situație de dreptate. Nedreptatea este vădită, este evidentă și este inacceptabilă. Tipul de tergiversări, patru la număr, care au existat între 2 decembrie și prezent pe această speță este complet inacceptabil, iar dacă cineva avea de atacat ceva la Curtea Supremă de Justiție putea să o facă încă din primul moment.
Deci există, într-adevăr, tot felul de tertipuri – evident, acum discut în nume personal – și aceste tertipuri și încercări de a amâna speța și de a împinge lucrurile mai încolo sunt inacceptabile nu doar pentru mine, care acum, vremelnic, am o funcție de ministru, ci pentru toată țara aceasta. Pentru că discutăm, o dată, despre 231 de milioane de euro pe care îi vom pierde dacă va fi o nouă amânare astăzi. Și încă un lucru foarte, foarte clar: discutăm poate mai presus de orice despre sentimentul oamenilor legat de ceea ce se întâmplă în societate și de sentimentul legat de dreptate.
Domnule ministru, dumneavoastră discutați cu oficialii Comisiei Europene. Ce spun cei de la Bruxelles când văd astfel de tergiversări? Patru amânări, acum un concediu al unui judecător, ce cere o intenție a Instanței Supreme, o solicitare a Instanței Supreme de a cere Curții Constituționale sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene?
Sunt două paliere.
Pe palier instituțional, Comisia Europeană, evident, respectă regimul juridic din România, așa cum și eu, ca membru al Guvernului, respect faptul că există Curtea Constituțională și aceste prerogative în statul român. Pe de altă parte, ce vede Comisia Europeană de peste patru ani? Vede cum România s-a angajat să facă o reformă pentru a așeza deficitul bugetar, pentru a elimina privilegii, pentru a aduce echitate în sistem. Este o reformă asumată de România în acest PNRR, pe care România o tergiversează, o amână, creează scuze pentru a nu o face și, recent, apar amânări succesive.
Încrederea Comisiei Europene în România, că într-adevăr vom livra această reformă, este foarte scăzută și pe bună dreptate, pentru că nu a existat până acum această voință de a fi dusă la capăt, cu excepția Guvernului Ilie Bolojan și a Guvernului nostru, din care fac parte, în care, într-adevăr, am făcut toate demersurile posibile pentru a îndeplini această reformă.”, a explicat Dragoș Pîslaru, la Digi 24.
Comentează