Procesul medicului de la Spitalul Militar de Urgență Sibiu, condamnat în primă instanță pentru luare de mită, va fi rejudecat la Tribunalul Sibiu, după ce instanța de apel a desființat în totalitate sentința anterioară. Decizia vine la finalul anului 2025 și readuce în prim-plan unul dintre cele mai discutate cazuri de presupusă corupție „măruntă” din sistemul medical militar.
Curtea de Apel a constatat că hotărârea de condamnare pronunțată în primă instanță este grav deficitară din punct de vedere juridic. În motivare, judecătorii arată că soluția „nu este deloc motivată”, că instanța de fond „nu a făcut o analiză proprie a probelor” și că, prin această omisiune, a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil și la dublu grad de jurisdicție.
Un caz construit din „atenții”: bani, alimente, alcool
Dosarul a început în primăvara anului 2022, când procurorii au fost sesizați cu privire la un medic din cadrul Spitalului Militar Sibiu, acuzat că ar fi cerut și primit mită de la pacienți sau aparținători. Nu era vorba despre sume mari, ci despre ceea ce anchetatorii au descris drept un tipar constant de solicitare a foloaselor.
În actele de urmărire penală apar mai multe episoade distincte, în care medicul ar fi primit:
sume de bani lăsate în cabinet;
produse alimentare tradiționale;
băuturi alcoolice;
alte „atenții” oferite înainte sau după actul medical.
Procurorii au susținut că aceste foloase nu aveau caracterul unor simple gesturi de recunoștință, ci erau legate de consultații, internări sau de modul în care erau tratați pacienții, potrivit motivării anonimizate încărcate în portalul ReJust.
Replica care a devenit simbol: „Cârnatul ăla e pus bine acolo, în pungă”
Cazul a căpătat rapid notorietate publică după ce în dosar a apărut o discuție considerată de anchetatori revelatoare. Într-un context investigat de procurori, medicul ar fi rostit replica: „Cârnatul ăla e pus bine acolo, în pungă”.
Pentru acuzare, fraza a fost interpretată drept confirmarea primirii unei mite în natură și a devenit un element-cheie al demonstrației că foloasele erau acceptate și recunoscute explicit. Pentru apărare, replica a fost prezentată ca o discuție scoasă din context, fără legătură cu condiționarea actului medical.
Această frază, aparent banală, a ajuns să simbolizeze întregul dosar și să concentreze dezbaterea despre „mica corupție” din spitale.
Poziția procurorilor: actul medical, condiționat indirect
În rechizitoriu, procurorii au susținut că medicul ar fi creat un climat în care pacienții se simțeau obligați să ofere ceva pentru a beneficia de atenție, prioritate sau disponibilitate. Chiar dacă nu exista întotdeauna o solicitare directă, anchetatorii au vorbit despre o presiune implicită, construită în timp.
Se arată că faptele s-ar fi repetat în cazul mai multor pacienți, ceea ce ar exclude caracterul accidental. Potrivit acuzării, valoarea totală a foloaselor primite a fost relativ redusă, însă caracterul penal al faptelor nu este determinat de cuantum, ci de încălcarea obligațiilor de serviciu.
Reacția Spitalului Militar: delimitare publică
După apariția primelor informații despre anchetă, conducerea Spitalului Militar din Sibiu a transmis un punct de vedere public în care a subliniat că faptele cercetate „aruncă o lumină negativă asupra activității unității” și că instituția se delimitează de orice comportament contrar legii și deontologiei profesionale.
Medicul a fost scos temporar din activitate și plasat sub control judiciar, având inclusiv interdicția de a intra în spital sau de a lua legătura cu pacienții implicați în dosar.
Prima sentință: condamnare cu suspendare și interdicția de a profesa
În mai 2025, Tribunalul Sibiu a pronunțat o sentință de condamnare: 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită în formă continuată. Instanța a mai dispus interzicerea exercitării profesiei medicale pentru o perioadă de 5 ani.
În motivarea de atunci, judecătorul de fond a apreciat că faptele sunt dovedite și că medicul a încălcat grav normele profesionale, afectând încrederea pacienților în sistemul medical.
Sentința a fost atacată cu apel.
Decizia Curții de Apel: critică dură la adresa instanței de fond
În apel, Curtea de Apel a făcut o analiză severă a modului în care a fost redactată hotărârea de condamnare. Judecătorii au constatat că instanța de fond a preluat aproape integral susținerile din rechizitoriu, fără a explica propriul raționament.
În motivare se arată, printre altele, că:
nu este explicat de ce anumite declarații sunt considerate credibile;
nu sunt analizate contradicțiile dintre martori;
nu se răspunde punctual apărărilor formulate de inculpat;
nu este clar modul în care instanța a ajuns la concluzia existenței infracțiunii.
Curtea a reținut că o asemenea motivare formală „face imposibil controlul judiciar în apel” și golește de conținut dreptul la dublu grad de jurisdicție. În consecință, a dispus desființarea sentinței și trimiterea dosarului spre rejudecare.
Ce înseamnă rejudecarea, concret
Procesul nu este reluat de la zero, însă Tribunalul Sibiu va fi obligat să reanalizeze probele, să audieze din nou martorii relevanți și să ofere o motivare clară, coerentă și completă a soluției, indiferent dacă aceasta va fi una de condamnare sau de achitare.
Practic, instanța de fond va trebui să arate de ce acceptă sau respinge fiecare probă importantă și cum se leagă faptele de textele de lege aplicabile.
Un dosar despre limitele „atenției” în spitale
Cazul medicului de la Spitalul Militar din Sibiu a depășit de mult dimensiunea unei anchete penale individuale. El a devenit un exemplu al modului în care justiția încearcă să traseze o linie între gestul de recunoștință, „atenția” tolerată social și mita penală.
Deși nu sunt implicate sume mari, dosarul pune sub semnul întrebării practici larg răspândite, despre care mulți pacienți spun că „se întâmplă peste tot”, dar care, odată ajunse în fața instanței, trebuie analizate strict juridic.
Rejudecarea va stabili nu doar soarta unui medic cu o carieră îndelungată, ci și dacă sistemul judiciar poate oferi o soluție solid motivată într-un caz sensibil, aflat la granița dintre cutumă socială și infracțiune penală.
Comentează