Marcel Ciolacu, care a ocupat funcția de prim-ministru al României între 15 iunie 2023 și 6 mai 2025, contestă public ideea că Exim Banca Românească ar fi transmis Guvernului avertizări referitoare la posibilitatea pierderii unor sume foarte mari din creditele acordate unor companii aflate în prezent în dificultate. Fostul șef al Executivului afirmă că declarațiile băncii nu sunt reale și că atribuțiile premierului nu includ aprobarea finanțărilor. Acesta califică afirmațiile drept „o măgărie”.
Poziția sa vine după ce banca de stat a publicat un comunicat în care arată că, în anii anteriori, ar fi informat guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu despre riscurile asociate acestor operațiuni.
Contextul sesizării făcute de actualul premier
Clarificările EximBank au fost formulate în urma declarațiilor premierului Ilie Bolojan, care a anunțat, într-o intervenție la RFI România, că a sesizat Parchetul în legătură cu situația EximBank, invocând suspiciuni de utilizare necorespunzătoare a banilor publici.
Totodată, Bolojan a precizat că nu poate dispune revocarea directorului general al băncii, Traian Halalai, din cauza unor clauze contractuale semnate anterior.
Poziția EximBank privind responsabilitatea creditelor
În comunicatul publicat pe site-ul propriu, Exim Banca Românească susține că sumele acordate unor companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galați, Grup Servicii Petroliere și Blue Air nu reprezintă finanțări ale băncii, ci angajamente directe ale statului român.
Instituția precizează că decizia de aprobare a acestor credite nu aparține conducerii EximBank, ci statului, prin Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), pentru valori de până la 50 de milioane de euro, respectiv prin hotărâri de Guvern, în cazul unor sume mai mari.
„Rolul acestei structuri se limiteaza strict la analiza tehnica a solicitarilor primite de la companii sau de la bancile finantatoare (in cazul garantiilor) si la transmiterea acestora catre autoritatile decidente pentru avizare/aprobare”, se arată în comunicat.
EximBank mai menționează că, în toate situațiile, au fost identificate riscuri privind rambursarea, situația financiară, condițiile de piață, implementarea proiectelor și garanțiile colaterale.
„Toate aceste riscuri au fost reflectate în documentațiile întocmite, pe baza unei judecăți profesionale solide și prudente”, a transmis banca, subliniind că aprobarea efectivă a acestor facilități nu aparține managementului instituției.
De asemenea, Exim Banca Românească arată că, începând cu 30 septembrie 2025, nu mai acordă produse de finanțare și garantare în numele și pe seama statului român, ocupându-se doar de administrarea contractelor deja existente.
Replica lui Ciolacu privind rolul premierului
În mesajul transmis Digi24.ro, Marcel Ciolacu susține că procesul de aprobare a creditelor este unul strict procedural și nu depinde de decizia prim-ministrului.
„Să mă avertizeze pe mine că ce? De ce i-a dat creditul? Premierul nu dă credite. Cum adică tu mă avertizezi pe mine pentru ceva ce ai inițiat tu? Eu sunt instrument bancar?”, a declarat Ciolacu.
Fostul premier explică faptul că documentațiile sunt analizate succesiv de EximBank, de CIFGA, apoi de Ministerul Finanțelor, iar abia ulterior ajung pe masa Guvernului.
„Premierul semnează ca primarul. Nu are nicio treabă”, a mai spus acesta.
Poziția fostului ministru al Finanțelor
Contactat de Digi24, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a confirmat că riscurile au fost menționate în documentele oficiale, dar că decizia finală nu a aparținut ministerului.
„Riscurile prezentate au fost consemnate în memorandumuri. Ministerul Finanțelor nu are decât rolul de secretariat. Am preluat riscurile care ne-au fost prezentate, am semnat și am trimis documentul către Guvern. Mai departe, decizia a fost luată de Guvernul României, potrivit legii”, a declarat Boloș.
Companiile cu cele mai mari expuneri
Potrivit informațiilor apărute în presă, cele mai mari pierderi sunt asociate creditelor acordate companiilor Liberty Galați, Grup Servicii Petroliere și Electrocentrale Craiova, entități care au beneficiat de sprijin financiar semnificativ din fonduri publice în ultimii ani.
În luna decembrie 2023, Liberty Galați a primit un credit de 708 milioane de lei, cu dobândă subvenționată, printr-un program de garantare destinat firmelor afectate de conflictul din Ucraina.
În decembrie 2024, Eximbank a mai acordat companiei Liberty Tubular Products Galați o finanțare de până la 750 de milioane de lei.
Război pe banii statului - Exim Bank se apără după acuzațiile lui Bolojan: 'Finanțările au fost aprobate de Guvern și Ministerul Finanțelor'
Exim Bank a transmis miercuri, în urma declarațiilor premierului Ilie Bolojan, că aprobarea finanțărilor considerate suspecte nu a aparținut conducerii băncii, ci Ministerului Finanțelor și Guvernului României. Reacția vine după ce premierul a anunțat că a sesizat parchetul pentru suspiciuni de delapidare a banului public.
Ce a spus premierul Ilie Bolojan
Ilie Bolojan a declarat, marți, la RFI România, că directorul EximBank mai este în funcție, doar că a transmis toate documentele la parchet, dar pentru asta fiecare instituție trebuie să-și facă datoria.
Premierul a explicat că Guvernul face o anchetă atunci când se constată că există o formă de lapidare a banului public, însă a subliniat că nu îl poate demite pe director direct din cauza unor clauze contractuale.
„Nu există un instrument direct pe tema asta, datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori, așa cum v-am spus la întrebarea precedentă”, spune Bolojan.
Potrivit acestuia, dificultatea nu vine din legislație, ci dintr-o problemă de bună credință a celor care au semnat aceste documente.
„În momentul în care ai semnat un contract cu cineva, dacă ai semnat un contract prost și în activitatea privată, și unul are doar drepturi, iar celălalt are doar obligații, riscul obținerei unor rezultate proste este foarte mare. Și, din păcate, asta s-a întâmplat în anii trecuți”, a afirmat premierul.
Bolojan a arătat că legea permite contracte de management presupunând că administratorul va acționa corect, însă problemele apar atunci când deciziile sunt bazate pe interese personale.
„Dacă acționarul, ministrul, secretarul de stat, delegația acestora în aceste consilii de supraveghere, adunările generale a acționarilor, au dorit doar să-și pună un prieten pe funcție și să nu facă ceea ce trebuie, e foarte greu să schimb lucrurile de pe zi pe an”, a conchis prim-ministrul.
Comentează