Un nou studiu sociologic IMAS arată că o parte semnificativă a populației Republicii Moldova preferă ca sprijinul oferit de România să ajungă direct la cetățeni, fără intermedierea autorităților centrale de la Chișinău.
Majoritatea moldovenilor susțin ca ajutorul să ajungă direct la cetățeni
Aproape 57% dintre respondenți susțin ca ajutorul să ajungă direct la cetățeni, în timp ce doar aproximativ 20% consideră că ajutorul ar trebui gestionat prin instituțiile statului. Percepția generală asupra sprijinului românesc rămâne însă predominant pozitivă: o treime dintre cei chestionați afirmă că ajutorul este „suficient de mare”, iar alți 13,5% îl apreciază ca fiind „destul de ridicat”. Există totuși și o categorie importantă — 28% — care declară că nu își dorește ca Republica Moldova să primească asistență din partea României.
Nordul și sudul Moldovei nu vor ca România să-i mai ajute
Analiza detaliată a datelor relevă diferențe notabile între diverse regiuni și categorii de vârstă. Susținerea pentru ajutorul românesc este mai puternică în Chișinău, în localitățile din centrul țării și în orașele mari, precum și în rândul persoanelor sub 40 de ani. În schimb, în nordul și sudul republicii, proporția celor care apreciază sprijinul României scade la doar 5–6%. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.123 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă din Republica Moldova (fără regiunea transnistreană), în perioada 18 noiembrie – 4 decembrie 2025, cu o marjă de eroare de ±3%.
Republica Moldova continuă să avanseze pe calea integrării europene
În paralel cu aceste evoluții, Republica Moldova continuă să avanseze pe calea integrării europene. La Chișinău, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a subliniat că țara a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate. Ea a atribuit această performanță unei colaborări eficiente între președintele Maia Sandu, vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, și propria echipă de la Bruxelles. Kos a declarat că, până la finalul anului, Chișinăul ar putea fi pregătit să deschidă negocierile pentru toate cele șase capitole de aderare.
Oficialul european a evidențiat și reformele în domeniul energiei, menite să reducă dependența de Rusia și să integreze Republica Moldova pe piața energetică europeană. Totodată, a remarcat aderarea țării la sistemul SEPA și la zona de roaming european, măsuri care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Instituțiile europene vor monitoriza atent eforturile Chișinăului în combaterea corupției
În ceea ce privește provocările viitoare, Kos a menționat că instituțiile europene vor monitoriza atent eforturile Chișinăului în combaterea corupției, a crimei organizate și în consolidarea sectorului financiar. Ea a reiterat că problema transnistreană nu reprezintă un obstacol în calea aderării, subliniind că UE consideră Republica Moldova un stat unitar și va sprijini integrarea regiunii în procesul european.
Comentează