România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, potrivit datelor anunțate de Institutul Național de Statistică. Economistul Ciprian Dascălu spune că situația este mai slabă decât se estima în piață, dar susține că pentru 2026 ar putea urma o ușoară revenire, chiar dacă economia va rămâne sub potențial.
Datele INS, mai slabe decât se aștepta piața
Ciprian Dascălu, economist-șef la o bancă din România, a declarat la Antena 3 CNN că anunțul privind recesiunea tehnică nu era anticipat de analiști.
„Recesiunea tehnică, dacă ne raportăm la așteptările pieței, nu era așteptată pentru că s-au revizuit datele și pentru trimestrul al treilea”, a spus acesta.
El a explicat că inițial, în trimestrul al treilea, exista o cifră pozitivă de la trimestru la trimestru, însă revizuirea datelor a schimbat imaginea de ansamblu.
„Definiția recesiunii tehnice: trebuie să avem două trimestre consecutive de scădere”, a precizat Dascălu.
În plus, scăderea din trimestrul patru a fost mai mare decât estimările anterioare.
„Dacă ne raportăm doar la trimestrul patru scăderea economică este mult peste ce se aștepta piața, vorbim de -1,9% trimestru la trimestru față de -0,3, care era consensul în sondajul Bloomberg”, mai arată el.
Un singur trimestru pozitiv în 2025
Potrivit economistului, imaginea pe întreg anul 2025 arată fragilitate.
„Practic, am avut doar trimestrul doi cu o cifră pozitivă trimestru la trimestru.”
El a adăugat că revizuirile frecvente ale PIB-ului au arătat inclusiv o scădere în primul trimestru. Creșterea economică pentru 2025 a fost de doar 0,6%, sub estimările inițiale.
„Creșterea economică pentru 2025 a fost de doar 0,6%, față de așteptări de 1,3%, 1,4%”, a precizat economistul.
Ajustarea deficitului și investițiile amânate
Dascălu spune că o încetinire era, totuși, anticipată, în contextul consolidării fiscale.
„Toată lumea se aștepta să avem un fel de contracție economică din moment ce am avut o consolidare fiscală care a fost amânată foarte mult timp”, a adăugat acesta.
„Dacă ne uităm la deficitul bugetar, de la 9,3% venind la 7,65% e o ajustare semnificativă”, a explicat el.
Economistul a atras atenția că deficitul înseamnă împrumuturi care trebuie plătite în viitor și a explicat că incertitudinile legate de noile măsuri fiscal-bugetare au dus la amânarea investițiilor.
„Foarte multă lume și-a amânat investiții din cauza acestor incertitudini legate de pachetul de consolidare.”
În același timp, numărul locurilor de muncă a rămas aproape de un nivel maxim istoric.
„Mai rău de atât nu se poate”
În opinia sa, actualul context reprezintă scenariul cel mai negativ pentru România în acest moment.
„Pentru noi, pentru acest an, să spunem că mai rău de atât nu se poate”, a subliniat Dascălu.
Economistul estimează o ușoară creștere economică în 2026.
„Ne așteptăm la o ușoară accelerare economică, venind de foarte jos 0,6%, probabil vom vedea ceva ușor peste 1% creștere”, crede economistul.
El consideră că unul dintre principalii factori care ar putea susține revenirea îl reprezintă fondurile europene.
Modelul bazat pe consum și-a atins limitele
Dascălu spune că economia României nu mai poate miza exclusiv pe consum.
„Consumul este în scădere. Toată lumea se aștepta”, precizează acesta.
El a explicat că majorarea taxelor și inflația ridicată au afectat puterea de cumpărare.
„Au crescut taxele, inflația a crescut foarte mult, aproape de 10%, salariile au crescut într-un ritm decent, undeva 5-6%, dar în termeni reali, salariile nominale ajustate cu inflația, suntem în teritoriu negativ deja din august”, a spus Dascălu.
În opinia sa, modelul actual de creștere este epuizat:
„E destul de evident pentru toată lumea că acest model de creștere economică și-a atins limitele, e epuizat.”
El a amintit că în 2024, cu un deficit de 9,3% și creșteri salariale în sistemul public de 20%, economia a crescut doar cu 0,9%, sub potențialul estimat de 2,5%.
Recesiuni anterioare
România s-a mai confruntat cu recesiune tehnică în 2012, 2015, 2020 și 2024. În perioada 2008–2010, economia a traversat o recesiune profundă, cu efecte importante asupra locurilor de muncă și nivelului de trai.
Comentează