Mai mare rușinea - Cu a cincea suprafață agicolă din UE, România produce doar 15% din hameiul necesar la fabricarea berii în țară

Sectorul producţiei de hamei şi orz pentru industria berii poate fi un motor de creştere şi de integrare a producţiilor în lanţ, însă este nevoie de politici publice coerente pentru încurajarea sectorului să producă mai multă materie primă, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

"La producţia de hamei şi orz avem o mică problemă, pentru că în viziunea mea este un sector care se poate dezvolta foarte frumos şi poate fi un motor de creştere al sectorului şi de integrarea producţiilor în lanţ. Dacă mă uit la hamei, doar 15% din cantitatea totală folosită în industria berii în România este din producţia autohtonă, restul se importă şi aici este un factor asupra căruia va trebui să intervenim prin politici publice coerente, care să conducă la echilibrarea balanţei comerciale. De altfel ştiţi că întreaga activitate şi strategiile în domeniu pe care vreau să le aplic în Ministerul Agriculturii sunt strâns legate de balanţa comercială", a precizat Chesnoiu, la o dezbatere online despre industria berii, organizată de Asociaţia Berarii României, potrivit Agerpres.

Acesta afirmă că, în prezent, în România se cultivă doar 250 de hectare cu hamei, de peste şapte ori mai puţin decât în urmă cu 25 de ani.

"Dacă la producţia de bere suntem pe locul 10 în Europa, tot pe locul 10 suntem şi la consum, ceea ce înseamnă că avem o piaţă foarte bună, dar trebuie să integrăm în lanţ toate componentele valorice. Nu spun acest lucru doar pentru că datele statistice primează ci pentru că istoria ne-a demonstrat: până în 1996 aveam la nivel naţional 1.800 hectare cu hamei, azi se lucrează doar 250 hectare. Chiar dacă am avut sprijin cuplat în sectorul producerii de hamei nu a fost suficient pentru fermieri că poate fi o cultură care să le poată aduce venituri consistente şi fluctuaţii mai mici de pierderi în funcţie de toate verigile lanţului de producere. Spun asta pentru că, încă de aseară şi astăzi toată ziua, a trebuit să răspund multor întrebări legate de impactul pe care suspendarea activităţii la Azomureş îl va avea în agricultura românească. Fac această menţiune pentru că este important să ne uitam mai cu atenţie la materiile prime utilizate de sectorul producerii berii în România, să ne asiguram ca şi această mică producţie integrată în procesare îşi va regăsi anul viitor capacităţile şi nivelurile cu care ne-am obişnuit în anii trecuţi şi de ce nu, să venim cu aceste politici publice să încurajăm sectorul", a explicat şeful MADR.

El a transmis berarilor că este un susţinător al producerii berii în România, pentru că este un domeniu în care "putem să facem perfomanţă". "Lucrul acesta nu este decât încurajator şi eu îi asigur pe toţi cei implicaţi în industria berii că rămân acelaşi partener de dialog şi de construcţie, aşa cum am fost şi până acum", a spus ministrul Agriculturii.

La rândul său, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman, a menţionat că toată producţia de orz, orzoaică şi hamei este preluată complet de industria de bere din România, însă aceasta nu este suficientă şi astfel se recurge la importuri.

"Din păcate producţia nu este suficientă. Noi avem nevoie în activitatea de procesare de mai mult decât se produce în acest moment în România şi de aici vedem aceste importuri de materie primă. Ştim faptul că România are o agricultură care se pretează la aceste culturi din punct de vedere al microclimatului şi am putea să vedem din partea ministerului astfel de măsuri de încurajare, poate în anumite cazuri chiar de o preluare parţială a riscului. Cultura de orz este expusă riscului climatic şi mulţi fermieri care au cultivat orz într-un an şi s-au confruntat cu probleme de natură climatică şi cu un rezultat slab o să renunţe în anul următor la a mai cultiva orz de bere. De aici vedem utilitatea, fie de a gândi un sprijin cuplat pentru sămânţa de orz sau de a încuraja fermierii să producă mai mult orz de bere. Există o piaţă de achiziţie, iar producătorii de bere din România sunt interesaţi să achiziţioneze din plan local cu condiţia să reuşim să producem mai mult", a precizat Leferman.

În opinia sa, avantajul cel mai mare al pieţei berii din România este că produce local şi generează prin procesare valoare adăugată în economia locală. "Nu exportăm materie primă şi credem noi că poate putem pune berea şi industria berii pe o poziţie, nu ştiu cât de prioritară, dar importantă în dialogul cu MADR, astfel încât să creăm premisele pentru creşterea producţiei de materie primă în plan local şi acest lucru va ajuta şi agricultura, dar vor fi şi beneficii pentru sector", a mai spus directorul general al Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman.

Chesnoiu a reiterat importanţa susţinerii producţiei de hamei şi de orz de bere, afirmând că a avut anumite discuţii cu industria pentru a pune la punct mecanisme de încurajare a fermierilor să producă pentru industria berii. "La o scurtă analiză putem vedea că sprijinul cuplat pentru producţia de hamei nu a fost suficient de motivant pentru producătorii români şi atunci cred că trebuie foarte mult uzat şi de o informare mai centrată şi mai directă către fermieri români astfel încât să creştem producţia de materii prime care pot fi procesate în lanţul integrat al producerii berii şi realizăm plus valoare. Cred că asta ne-a lipsit în ultimii 30 de ani în agricultura României: să putem adăuga plus valoare materiilor prime pe care noi le producem cu prisosinţă de foarte mult timp", a concluzionat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.