Agenţia de evaluare financiar Moody's a retrogradat luni seară ratingul oraşului Budapesta în zona investiţiilor speculative, invocând un "risc crescut de incapacitate de plată", pe fondul tensiunilor dintre primarul ecologist şi guvernul naţionalist al lui Viktor Orban, transmite AFP.
Ratingul capitalei ungare a fost retrogradat de la "Baa3", până la "Ba1"
Ratingul capitalei ungare a fost retrogradat de la "Baa3", până la "Ba1". În urma acestei decizii, Budapesta a trecut de la un oraş care este considerat unul care are o "capacitate acceptabilă de a-şi rambursa obligaţiile pe termen scurt" la unul care prezintă un risc de credit "semnificativ", conform Agerpres.
"Această decizie vine ca urmare a dezvăluirii poziţiei de lichiditate a Budapestei, care evidenţiază îngrijorări cu privire la capacitatea oraşului de a-şi îndeplini toate obligaţiile până la 31 decembrie 2025", a explicat Moody's într-un comunicat, adăugând că a plasat ratingul Budapestei sub revizuire din cauza "relaţiilor tensionate cu guvernul central".
Acest anunţ, pe care guvernul nu l-a comentat încă, vine cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare care se anunţă dificile pentru Orban, sondajele arătând că partidul de opoziţie Tisza este în frunte.
Primarul a dat vina pe guvern pentru retrogradare
Într-o postare pe Facebook, primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a dat vina pe guvern pentru retrogradare, acuzând "politicile fiscale nesăbuite" care împing "capitala naţiunii spre faliment". În replică, partidul Fidesz al lui Orban susţine că dificultăţile financiare ale capitalei sunt legate de "cheltuielile iresponsabile" ale primarului.
Confruntările dintre primăria din Budapesta şi guvern au început când opoziţia a câştigat alegerile municipale din 2019, iar Karacsony a fost ales primar. De atunci, Consiliul Local al capitalei a denunţat guvernul Orban pentru confiscarea fondurilor municipale, o practică care, susţine consiliul local, limitează din ce în ce mai mult autonomia oraşului.
Principalul punct al acestor conflicte este "contribuţia de solidaritate" către guvern, introdusă în timpul pandemiei de COVID-19, pe care guvernul Orban o foloseşte pentru a justifica reţinerile şi confiscările. Aceste contribuţii au crescut de aproape nouă ori de la alegerea lui Karacsony în 2019 şi se preconizează că vor reprezenta aproximativ o cincime din veniturile capitalei până în 2025. Budapesta a depus mai multe contestaţii în justiţie în ultimii ani, argumentând că această taxă este neconstituţională. Guvernul o justifică explicând că trebuie să redistribuie fonduri de la oraşele mai bogate către municipalităţile mai sărace.
La mijlocul lunii decembrie, Parlamentul a adoptat o lege care ar putea obliga Budapesta să împrumute bani în condiţii neclare. Legea impune, de asemenea, primarului să prezinte diverse documente financiare şi să implementeze reforme în termen de şase luni, sub ameninţarea unei pedepse de doi ani de închisoare.
România, implicit Bucureștiul beneficiază în prezent de ratingul „Baa3” acordat de Moody’s
România beneficiază în prezent de ratingul „Baa3” acordat de Moody’s, ultimul nivel din categoria recomandată investițiilor, iar această evaluare se aplică implicit și pentru București, în calitate de capitală a unui stat suveran. Ratingul reflectă o economie stabilă, perspective fiscale gestionabile și un risc de neplată considerat moderat, menținând România deasupra țărilor retrogradate în zona speculativă. În contrast cu Ungaria, coborâtă acum la „Ba1”, România rămâne în zona sigură pentru investitori, ceea ce îi permite acces mai facil la finanțare și costuri mai reduse ale împrumuturilor.
Comentează