Prima secţie de vot din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România s-a deschis la Auckland, Noua Zeelandă, vineri la ora locală 12,00 (01,00 ora României). În continuare, se vor deschide secţiile de vot din Australia (6), Japonia (1) şi alte ţări din regiune. În al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, alegătorii români au de ales între primii doi clasaţi în primul tur, respectiv Călin Georgescu şi Elena Lasconi.
UPDATE 6 decembrie, ora 14.00: Situația la ora 14.00
Mai bine de 20.000 de români au votat în străinătate până vineri, la prânz, potrivit AEP.
Conform AEP, numărul total al voturilor din străinătate era vineri, la prânz, aproape de ora 14:00, de 20.026. Dintre acestea, 3.028 de voturi au fost exprimate prin corespondență.
La aceeași oră, pe listele suplimentare erau înregistrate 16.998 de persoane care au votat.
UPDATE 6 decembrie, ora 13.27: VIDEO Lasconi a acceptat să danseze cu ‘diavolul’ și cu ‘sistemul corupt’: ‘Antidemocrați, corupți și eșuați’
UPDATE 6 decembrie, ora 13.00: Tudorel Toader dezvăluie când va putea lua CCR o decizie în privinţa anulării alegerilor prezidenţiale: Curtea se poate autosesiza într-o singură situaţie
UPDATE 6 decembrie, ora 12.00: Avocatul Poporului tranșează soarta alegerilor: 'Nu avem competențe cu privire la invalidarea procesului electoral'
UPDATE 6 decembrie, ora 11.40: Georgescu s-a dezlănțuit la Sky News: Soros încearcă să mă împiedice să preiau puterea!
UPDATE 6 decembrie, ora 11.40: Deținuții vor să voteze
Aproximativ 20.600 de deţinuţi şi-au exprimat intenţia de a vota, duminică, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, a anunţat, vineri, AGERPRES, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).
Conform sursei citate, joi, în locurile de deţinere din subordinea ANP, se aflau custodiate 24.689 de persoane private de libertate, iar dintre acestea 22.606 au fost identificate cu drept de vot la alegerile prezidenţiale. Restul de 2.083 de deţinuţi nu au drept de vot. Dintre persoanele private de libertate cu drept de vot, 20.596 şi-au exprimat, în scris, intenţia de a vota.
În conformitate cu Decizia nr. 6D din 24 septembrie a Biroului Electoral Central, deţinuţii pot formula în scris cererile de votare prin intermediul urnei speciale, care se depun la directorii locurilor de deţinere, cel târziu în preziua votării, sâmbătă, ora 10,00.
Persoanele private de libertate care anterior nu şi-au exprimat intenţia de vot ori au refuzat acest lucru pot reveni asupra acestei decizii, sens în care se pot adresa cu o nouă cerere scrisă prin care să îşi exercite acest drept. Solicitarea va fi avizată de preşedintele secţiei de votare.
La nivelul fiecărei unităţi de detenţie va fi amenajat un spaţiu corespunzător pentru amplasarea urnelor şi a cabinelor de vot, ţinându-se seama de numărul aproximativ al deţinuţilor participanţi la alegeri, în care va fi permis accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială, extrasul listei electorale, o tuşieră, ştampila cu menţiunea "Votat", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a efectua votarea, precum şi cu tabletele pentru înregistrarea în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (după caz).
În conformitate cu dispoziţiile deciziei BEC, ora de începere a procesului de votare este 7,00, iar cea de finalizare 21,00. La nivelul unităţilor penitenciare nu a fost stabilită o oră de începere a votării, ci se va desfăşura în intervalul orar stabilit de BEC, astfel încât activităţile curente şi respectarea drepturilor persoanelor private de libertate să nu fie afectate (program zilnic de plimbare, acordarea vizitelor, etc).
În vederea unei bune desfăşurări a procesului de votare, directorul general al ANP a transmis către unităţile de deţinere o adresă privind măsurile organizatorice necesare: stabilirea unei legături interinstituţionale între directorii locurilor de deţinere şi autoritatea electorală din circumscripţie; amenajarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unităţilor, pentru amplasarea urnelor şi cabinelor de vot; depunerea tuturor diligenţelor necesare eliberării actelor de identitate persoanelor cu drept de vot care nu posedă sau preschimbării celor al căror termen de valabilitate este expirat; asigurarea personalului necesar pentru menţinerea ordinii şi disciplinei în rândul persoanelor private de libertate şi prevenirea producerii evenimentelor negative, pe toată durata exercitării votului de către acestea.
UPDATE 6 decembrie, ora 11.30: Un fost membru CSM spune că CCR nu mai poate invalida primul tur al alegerilor: Se mai poate implica după turul doi
UPDATE 6 decembrie, ora 11.10: I se cere demisia lui Toni Greblă de la șefia AEP. Este acuzat că este pe față de partea unuia din candidații calificați în Turul II
UPDATE 6 decembrie, ora 10.30: România devine studiu de caz în UE după campania pe TikTok: rețeaua chinezească riscă o amendă colosală
UPDATE 6 decembrie, ora 10.20: Simion acuză că se fac presiuni la adresa celor care l-au susținut pe Georgescu, pentru a se dezice de el. Liderul AUR se referă la interlopi și influenceri
UPDATE 6 decembrie, ora 09:50: Discuție telefonică între Elena Lasconi și Emmanuel Macron. Președintele Franției o susține pe șefa USR și atrage atenția asupra securității României
UPDATE 6 decembrie, ora 09:35: Ambasadorul României în Pakistan a votat: „Doar astfel putem păstra vii idealurile Revoluției Române din 1989”
Ambasadorul României în Pakistan, Dan Stoenescu, a fost primul votant la secția nr. 700 din Islamabad la cel de-al doilea tur al Alegerilor Prezidențiale în diaspora. Dan Stoenescu a fost ministru pentru românii de pretutindeni (2015-2016), ambasador în Tunisia și șef al Delegației Uniunii Europene în Siria.
„Vot istoric! Am votat azi pentru valorile democratice europene, drepturile omului și ancorarea fermă a țării noastre în spațiul euro-atlantic. Doar astfel putem păstra vii idealurile Revoluției Române din 1989 și asigura pacea, securitatea, prosperitatea și viitorul României”, a declarat diplomatul Dan Stoenescu.
Vot istoric!Am votat azi????️pentru valorile democratice europene, drepturile omului și ancorarea fermă a țării noastre în spațiul euro-atlantic.Doar astfel putem păstra vii idealurile Revoluției Române din 1989 și asigura pacea, securitatea, prosperitatea și viitorul României!???????????????? pic.twitter.com/HuAJjvdI8D
— Dan Stoenescu دان ستوينسكو ???????????????? (@DanStoenescu) December 6, 2024
UPDATE 6 decembrie, ora 09.30: ȘEDINȚĂ DE ULTIMĂ ORĂ la Curtea Constituțională. Ar putea fi totuși luate în seamă solicitările de anulare a Turului 1 - SURSE
UPDATE 6 decembrie, ora 09.00: Situația de la ora 09.00
Un număr de 3.352 de alegători au votat în diaspora, până vineri, la ora 9,00, pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Votarea a început în străinătate vineri la ora 01,00 (ora României) şi până la ora 9,00 s-au prezentat la urne 324 de cetăţeni români, iar 3.028 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 3.352, conform AEP.
În prima secţie de votare deschisă, în Noua Zeelandă, au votat 22 de cetăţeni români. De asemenea, în Australia au votat 114 alegători români, în Japonia - 77, Thailanda - 29, Coreea - 21, în China - 16, Vietnam şi Filipine câte opt, Malaysia - şapte, India - cinci.
UPDATE 6 decembrie, ora 08.24: România – câmp de luptă politică pentru puterile mondiale: SUA şi Rusia se acuză reciproc de intervenţie în alegerile prezidenţiale
UPDATE 6 decembrie, ora 07.58: 'Democraţia nu este dată de la Dumnezeu'. Șeful Consiliului Fiscal intervine în disputa electorală și atrage atenția asupra problemelor mari din țară
UPDATE 6 decembrie, ora 07.52: SONDAJ – Răsturnare puternică de situație. Care mai e diferența dintre Elena Lasconi și Călin Georgescu
UPDATE 6 decembrie, ora 07.20: Aproape 200 de români au votat în secțiile din străinătate până vineri, la 7.00, ora României
Aproape 200 de români au votat în secțiile de votare din străinătate până vineri, la 7.00, ora României. Este vorba despre români care au votat la secții din Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud. Vineri secțiile din străintate se deschid treptat la ora locală 12.00.
Potrivit portalului Autorității Electorale Permanente (AEP), numărul total al voturilor din străinătate era vineri dimineața (ora 7.00, ora României) de 3.213. Dintre acestea, 3.028 de voturi au fost exprimate prin corespondență.
La aceeași oră, pe listele suplimentare erau înregistrate 185 de persoane care au votat.
UPDATE 6 decembrie, ora 06.35: 'Planul din umbră' care a zguduit alegerile: conspirație sau realitate? (surse)
ȘTIREA INIȚIALĂ:
La alegerile prezidenţiale, votarea în străinătate se desfăşoară pe durata a trei zile. Programul de vot este vineri, 6 decembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00, sâmbătă, 7 decembrie, şi duminică, 8 decembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23,59, în ziua de duminică, pentru cetăţenii care se află în sediul sau la rând la secţia de votare.
La secţiile organizate în străinătate pot vota toţi cetăţenii români cu drept de vot, pe baza unui act de identitate emis de autorităţile române, aflat în perioada de valabilitate. În străinătate au fost înfiinţate 950 de secţii de votare. Lista acestora, care include şi adresele, poate fi accesată la link-ul www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/alegeri_2024/lista_sectii.pdf.
Vineri este ultima zi a campaniei electorale pentru turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale din acest an.
Campania electorală
Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin a început marţi, după publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale care a validat abia luni seara rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale.
Curtea Constituţională a României a respins, luni, solicitarea lui Cristian Terheş, candidat la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur şi a confirmat şi validat scrutinul, stabilind că turul doi are loc pe 8 decembrie, la care vor participa Călin Georgescu (independent) şi Elena Lasconi (USR).
Decizia a venit după ce, joia trecută, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate şi a celor nule de la primul tur al prezidenţialelor, iar BEC a transmis luni Curţii rezultatele parţiale ale renumărării voturilor exprimate, fără rezultatele din mai multe secţii din străinătate.
Marţi, Biroul Electoral Central a transmis o circulară către birourile electorale, în care precizează că, în perioada de la încheierea campaniei electorale pentru turul al doilea al prezidenţialelor şi până la terminarea votării, transmiterea de mesaje text sau audio-video pentru influenţarea opţiunii privind exercitarea dreptului de vot este considerată propagandă şi se sancţionează conform legii. Sesizările în acest sens trebuie transmise, în regim regim de urgenţă, agenţilor constatatori.
În circulară BEC se reaminteşte că sâmbătă, 7 decembrie, ora 7,00, se încheie campania electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin, urmând ca votarea în ţară să se desfăşoare duminică, 8 decembrie, în intervalul orar 7,00 - 21,00. "Astfel, arătăm că, în perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi momentul încheierii votării, transmiterea către utilizatori a mesajelor de tip text sau audio-video prin care se urmăreşte influenţarea opţiunii privind exercitarea dreptului de vot este considerată ca fiind o acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea acesteia", precizează BEC.
De asemenea, în circulară se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 55 lit. t) şi ale art. 56 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 370/2004, "continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia constituie contravenţie care se constată de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române, precum şi de către poliţiştii locali, urmând ca aceştia să aplice sancţiunile prevăzute de lege".
"Pe cale de consecinţă, arătăm că sesizările, plângerile şi solicitările privind continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia trebuie transmise, în regim de urgenţă, agenţilor constatatori anterior menţionaţi pentru a dispune potrivit competenţelor ce le revin în condiţiile legii", se mai menţionează în document.
Situația în țară
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare. În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 - 166; Sectorul 2 - 202; Sectorul 3 - 294; Sectorul 4 - 189; Sectorul 5 - 198; Sectorul 6 - 240.
Unde votează alegătorii?
În cazul în care alegătorul se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, el poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
Totodată, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar poate vota la orice secţie de votare aflată în alt judeţ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară.
De asemenea, alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează fie la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, fie la oricare altă secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa este înscris în lista electorală suplimentară.
Cu ce acte de identitate se votează?
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Cum se desfăşoară votarea?
Alegătorii prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.
Potrivit Biroului Electoral Central, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.
Cine poate vota cu urna specială?
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.
Cererea se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formate din cel puţin doi membri ai biroului electoral, în preziua votării, între orele 18,00 - 20,00.
Cererea de vot poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, cu excepţia celor care au calitatea de candidat sau de soţ, soţie, rudă şi afin al acestuia până la gradul al doilea inclusiv. Trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon.
Alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în ţară şi care, din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară, nu se pot prezenta la secţia de votare îşi pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale. În această situaţie, cererea de votare va fi însoţită de o adeverinţă emisă de angajator din care rezultă că, în ziua alegerilor, alegătorul nu poate părăsi locul de muncă în intervalul orar 7,00 - 21,00. Nu este obligatorie ştampilarea adeverinţei de către angajator.
Şi alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.
Tot prin intermediul urnei mobile pot vota şi persoanele reţinute, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.
Persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 - 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare.
Când un vot e valabil exprimat?
Alegătorii care se prezintă la urne, la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, trebuie să pună ştampila pe unul dintre cei doi candidaţi ajunşi în finala electorală.
Pe buletinul de vot se află cei doi candidaţi care au obţinut cele mai multe voturi la primul tur al alegerilor, desfăşurat pe 24 noiembrie - Călin Georgescu (independent) şi Elena Lasconi (USR).
Se consideră că votul este valabil exprimat în următoarele situaţii, potrivit Biroului Electoral Central:
* ştampila cu menţiunea "VOTAT" este aplicată în interiorul unui singur patrulater;
* ştampila cu menţiunea "VOTAT" depăşeşte limitele patrulaterului, fără a atinge un alt patrulater, iar opţiunea alegătorului este evidentă;
* ştampila cu menţiunea "VOTAT" a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater;
* ştampila cu menţiunea "VOTAT" a fost aplicată de mai multe ori atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater;
* ştampila cu menţiunea "VOTAT" este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise olograf diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot).
Votul exercitat la secţia din ţară sau din străinătate este valabil exprimat şi în situaţia în care tuşul se imprimă pe cealaltă pagină interioară ca urmare a plierii buletinului de vot purtând menţiunea TATOV şi/sau tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii unde se află patrulaterul pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT".
XXX
Se consideră nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate:
* buletinul de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, până la înmânarea acestuia către alegător;
* buletine de vot care au alt model decât cel legal aprobat;
* buletine de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT";
* buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora, inclusiv în situaţia în care una dintre impresiunile unei ştampile a fost tăiată olograf sau există înscrieri olografe numai cu privire la valabilitatea uneia dintre acestea;
* ştampila cu menţiunea "VOTAT" depăşeşte limitele patrulaterului şi atinge un alt patrulater;
* buletinele de vot pe care a fost aplicată o ştampilă cu menţiunea "VOTAT" care are alt model decât cel legal aprobat.
XXX
Votul exercitat prin corespondenţă este valabil exprimat în următoarele cazuri:
* autocolantul cu menţiunea "VOTAT" corespunzător turului de scrutin este aplicat în interiorul unui singur patrulater;
* autocolantul cu menţiunea "VOTAT" corespunzător turului de scrutin depăşeşte limitele patrulaterului, fără a atinge un alt patrulater, iar opţiunea alegătorului este evidentă;
* autocolantul cu menţiunea "VOTAT" corespunzător turului de scrutin este aplicat în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise olograf diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot) sau sunt aplicate alte autocolante având alt model decât modelul legal aprobat pentru respectivul tur de scrutin.
Votul exercitat prin corespondenţă este valabil exprimat şi în situaţia în care buletinul de vot descărcat de către alegătorul prin corespondenţă, în condiţiile legii, conţine numai pagina pe care a fost exprimată opţiunea alegătorului prin lipirea autocolantului cu menţiunea "VOTAT".
XXX
În cazul votului exercitat prin corespondenţă, sunt considerate nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate:
* buletinele de vot pe care nu a fost aplicat autocolantul cu menţiunea VOTAT";
* buletinele de vot la care autocolantul cu menţiunea "VOTAT" corespunzător turului de scrutin este aplicat pe mai multe patrulatere sau în afara acestora, inclusiv în situaţia în care autocolantul a fost tăiat/relocat sau există înscrieri olografe cu privire la valabilitatea acestuia;
* autocolantul cu menţiunea "VOTAT'' corespunzător turului de scrutin depăşeşte limitele patrulaterului şi atinge un alt patrulater;
* buletinul de vot pe care a fost aplicat un autocolant cu menţiunea "VOTAT'' are alt model decât cel legal aprobat pentru respectivul tur de scrutin.
În cazul în care în acelaşi plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot de acelaşi fel (adică corespunzătoare aceluiaşi tip de scrutin), acestea sunt declarate nule prin decizie a biroului electoral al secţiei de votare din străinătate care îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege pentru biroul electoral pentru votul prin corespondenţă.
În cazul în care în acelaşi plic interior au fost introduse atât buletinul de vot aferent alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024, cât şi buletine de vot prin corespondenţă aferente alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, sau ambele buletine de vot corespunzătoare fiecărui tur de scrutin al alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024, se va lua în considerare pentru centralizarea rezultatelor doar buletinul de vot aferent alegerilor prezidenţiale sau, după caz, cel corespunzător respectivului tur de scrutin, celelalte buletine de vot fiind anulate prin decizie a biroului electoral, urmând a fi predate, după încheierea procesului electoral, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ori Biroului electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate - alegerea preşedintelui României din anul 2024, după caz, relatează Agerpres.
XXX
În cazul votului exercitat prin corespondenţă, sunt nule următoarele plicuri exterioare sau interioare:
* plicul exterior care nu conţine certificatul de alegător;
* plicul exterior care nu conţine alte plicuri sau documente;
* plicul interior care nu conţine niciun buletin de vot;
* plicul exterior şi/sau interior care prezintă rupturi sau degradări de natură a afecta integritatea buletinului de vot.
Lipsa etichetei de siguranţă nu atrage nulitatea plicului exterior şi/sau interior dacă acesta a fost recepţionat închis şi fără rupturi sau degradări de natură a afecta integritatea buletinului de vot.
Comentează