Adoptarea Legii privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile va avea un impact deosebit de important asupra ţintelor de reciclare a deşeurilor municipale asumate de România în faţa Comisiei Europene (CE), susţine organizaţia Zero Waste România.
Într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES, ONG-ul susţine că succesul nu ar fi fost posibil fără implicarea a sute de cetăţeni, care au cerut parlamentarilor să nu introducă în lege o serie de amendamente care ar fi deturnat întregul demers.
"Cu toate acestea, este abia începutul şi măsura succesului va fi dată în mare parte de măsura în care autorităţile publice locale oferă infrastructură de colectare separată, iar cetăţenii încep să separe biodeşeurile", sunt de părere activiştii de mediu.
Potrivit sursei citate, exemplul comunităţilor Zero Waste din România, precum Sălacea şi Cociuba Mare, din judeţul Bihor, arată "că se poate creşte semnificativ gradul de colectare (de la 1% la 61%, în 3 luni), de compostare (de la 0% la 40%, în 3 luni) şi de implicare a cetăţenilor (de la 8,4% la 85%), folosind infrastructura potrivită".
"Modelul care a condus la obţinerea acestor rezultate se bazează pe colectarea pe cinci tipuri de deşeuri (plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, biodeşeuri, amestecate/fracţie umedă), educaţie pentru adulţi şi copii, precum şi instrumente de motivare a populaţiei prin bonificaţie sau constrângere prin amenzi (plăteşti-pentru-cât-arunci). În urma campaniei iniţiate de Zero Waste România, a fost eliminat amendamentul propus de Asociaţia Română a Compostului (ARC), unde este implicat Iridex Group (membru fondator al ARC), societate ce deţine printre altele şi groapa de gunoi din nordul capitalei. Aceştia propuneau obţinerea de compost inclusiv din colectarea în amestec a deşeurilor reziduale contaminate", precizează reprezentanţii Zero Waste România.
Începând cu data de 1 ianuarie 2021, legea obligă Unităţile Administrativ-Teritoriale (UAT-uri) să implementeze colectarea separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei "plăteşte pentru cât arunci" şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.
Actul normativ prevede pentru cetăţenii şi operatorii economici care nu separă biodeşeurile amenzi cuprinse între 400 şi 800 lei, respectiv 10.000 şi 20.000 lei, pentru persoanele juridice. De asemenea, operatorii de instalaţii de compost riscă amenzi cuprinse între 15.000 şi 30.000 în cazul în care compostul pe care îl produc conţine, printre altele, substanţe otrăvitoare, poluante şi radioactive.
În plus, amenzile se vor aplica şi pentru nerespectarea utilizării tipului de compost adecvat, respectiv compost de calitate foarte bună - Categoria A, în agricultură şi horticultură sau a compostului de Categoria B pentru spaţii verzi, urbane şi rurale. Pentru compostul de Categoria C de calitate inferioară Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) au la dispoziţie şase luni de la data publicării legii pentru elaborarea normelor tehnice, întrucât acesta nu întruneşte calităţile unui compost curat.
Conform datelor oficiale, în prezent România reciclează doar 14%, iar aplicarea Legii compostului ar contribui semnificativ la atingerea obiectivului de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din totalul deşeurilor municipale generate, obligaţie prevăzută în Legea cadru a deşeurilor 211/2011.
Zero Waste România este o organizaţie independentă, apolitică, ce reuneşte organizaţii, grupuri informale locale, experţi, activişti care militează pentru eliminarea deşeurilor fără îngropare sau incinerare cu sau fără recuperare de energie (Waste to Energy).
Legea compostului, impact important asupra ţintelor de reciclare asumate de România în faţa Comisiei Europene
Explorează subiectul
Articole Similare

41
Comisia Europeană analizează lansarea unui al doilea program de împrumuturi SAFE pentru proiecte de apărare
41

1.375
Bruxellesul, semnal important pentru România, în plică criză în Justiție: bugetul UE, o pârghie suplimentară pentru a susţine statul de drept
1.375

128
România, pe podiumul negativ al UE la TVA - ANAF promite 'lovitura de grație' împotriva evaziunii: Ce arată cifrele din 2025
128

5.164
Comisia Europeană trimite România în fața CJUE: Problemă uriașă pentru țara noastră
5.164

2.012
Bruxelles în centrul furtunii: Noua directivă fiscală asupra tutunului provoacă reacții explozive
2.012

42
Siegfried Mureșan cere majorarea cu 10% a viitorului buget al Uniunii Europene
42

6.589
Se pune la cale o Ialta 2? Planurile lui Trump după finalul războiului din Ucraina: se împart zone de influență (presă)
6.589

60
Firea cere protejarea fermierilor români în fața concurenței neloiale și finanțare solidă în bugetul european 2028–2034
60

2.637
Europa demarează un plan de mare amploare: Se schimbă total jocul energetic
2.637

3.096
Nicușor Dan, semnal pentru Donald Trump: „Nu sunt deloc optimist că Rusia dorește pacea!”
3.096

583
Gigantul Google, sub lupa UE – ce vizează ancheta declanșată de Comisia Europeană
583

13.863
După plecarea rușilor, apar doi mari coloși în Europa în privința gazelor: schimbă semnificativ harta energetică de pe continent
13.863

11.716
Moment istoric - Cancelarul german cere ruperea de politica de securitate a SUA
11.716





















Comentează