Vecina României, Moldova, a votat la limită în favoarea aderării la UE în octombrie 2024. Vizita Martei Kos a avut ca scop în special promovarea acțiunilor UE în rândul numeroșilor nostalgici ai erei sovietice.
Locuitorii din Bălți, marele oraș industrial din nordul Moldovei, au fost uluiți când, sâmbătă, 10 mai, au văzut-o pe Marta Kos, comisarul pentru extinderea UE, sosind pentru a explica personal populației beneficiile aderării țării la Uniunea Europeană, planificată pentru 2027.
„De obicei, înalții funcționari de la Bruxelles merg la Chișinău, rar vin în provincie”, observă Anna-Maria, elevă de liceu venită să participe la întâlnirea organizată în incinta universității între comisar, studenți, primari și antreprenori. Pro-europeană, tânăra își amintește că „mulți oameni de aici sunt pro-ruși”. Mai mult, în ajunul vizitei delegației europene, orașul Bălți a sărbătorit cu mare fast și cu un număr mare de steaguri sovietice cea de-a 80-a aniversare a victoriei asupra Germaniei naziste.
„Există o nostalgie puternică pentru URSS aici”, confirmă Alina Ghilețchi, în vârstă de 35 de ani, cofondatoare a unei afaceri de familie cu haine care exportă 100% din producție în Europa. „Mulți oameni duc dorul trecutului; totul părea atât de previzibil”, spune antreprenorul, amintind că orașul Bălți a fost cândva un centru important al industriei ușoare sovietice.
Din punctul său de vedere, viitorul Moldovei se află în Europa, nu în Rusia. „Dezvoltarea conform standardelor europene este posibilă”. Compania sa, care are 350 de angajați, a devenit competitivă „datorită unui împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, utilizat pentru investiții în modernizarea echipamentelor”.
Euroscepticism
Stimularea micilor afaceri, renovarea infrastructurii, îmbunătățirea drumurilor și a serviciilor de sănătate nu sunt suficiente pentru a contracara euroscepticismul predominant. În ciuda ajutorului UE, locuitorii orașului Bălți au votat cu peste 70% împotriva includerii opțiunii europene în Constituția Republicii Moldova în referendumul care a avut loc pe 20 octombrie 2024. Deși votul „da” a câștigat în cele din urmă la nivel de țară, cu 50,4%, puterea votului „nu” i-a luat prin surprindere pe președinta Maia Sandu și pe partenerii săi europeni, convinși de interferențe străine, după descoperirea faptului că 150.000 de voturi fuseseră cumpărate de agenți pro-ruși.
„Aș vrea să știu de ce 70% dintre alegătorii din Bălți au votat împotriva UE la referendum”, i-a întrebat comisarul pe cei adunați sâmbătă la universitate pentru o sesiune de întrebări și răspunsuri.
„Persoanele în vârstă sunt nostalgice după epoca sovietică, dar sunt majoritare în această țară, părăsită de tinerii plecați în căutarea unui loc de muncă”, explică Andrei, student. Frica de schimbare este evidentă în întrebările puse. „Ce va trebui să sacrifice Moldova pentru a adera la UE?” Sau din nou: „Ne va obliga Uniunea să ne schimbăm mentalitățile, identitatea?”
Mulți moldoveni se tem de pierderea identității lor. Cei mai conservatori sunt convinși că Bruxelles-ul le va impune căsătoria între persoane de același sex, schimbări de gen și distrugerea familiei tradiționale. Originară din Slovenia, o fostă țară iugoslavă care a aderat la UE în 2004, Marta Kos înțelege aceste temeri. „Provin dintr-o țară, Slovenia, care este mai mică și mai puțin populată decât Moldova. Aderarea la UE a fost benefică pentru noi. „Cu siguranță a trebuit să ne schimbăm, dar nu ne-am pierdut identitatea”, ne amintește ea la fiecare întâlnire. „Oamenii se tem să nu-și piardă tradițiile prin aderarea la UE”; „Identitatea și suveranitatea popoarelor sunt însă mult mai bine păstrate acolo”, repetă Kos iar și iar.
Asta a încercat să facă între 9 și 11 mai, în timpul vizitei sale la Orhei, Bălți, Ungheni, Edineț, Cahul și Comrat, orașele moldovenești cele mai opuse UE, conform rezultatelor referendumului. În Comrat, capitala Găgăuziei, o regiune turcofonă și rusofonă din sudul țării, alegătorii au votat în proporție de 94,84% împotriva orientării europene. Cu toate acestea, Găgăuzia a primit deja 12 milioane de euro de la Bruxelles pentru îmbunătățirea infrastructurii sale. Va primi și mai mult, deoarece Marta Kos a semnat, pe 9 mai, cu premierul Dorin Recean, acordarea a 1,9 miliarde de euro Moldovei, ca parte a planului de dezvoltare ce urmează a fi realizat până în 2027. Un instrument financiar care ar trebui să permită micii republici, sfâșiate între Bruxelles și Moscova, să se modernizeze.
Totul rămâne de făcut. „Situația din orașele și satele noastre este gravă. Drumurile de țară sunt impracticabile, conductele sunt într-o stare deplorabilă, seceta afectează culturile și nu avem nimic de irigat. «Avem nevoie de investiții pentru ca tinerii noștri să poată rămâne», a declarat Serghei Anastasov, primarul orașului Comrat, delegației europene. Găgăuzii laudă în unanimitate construcția unei noi linii electrice care merge de la Chișinău la Vulcănești, unul dintre cele trei orașe principale ale Găgăuziei, unde există deja o legătură cu orașul românesc Isaccea.
„Suntem atât de mici, lipsiți de apărare”
Din 2022, dependența țării de energia rusească s-a redus semnificativ, un succes major pentru Bruxelles. În februarie, când Moscova a oprit furnizarea de gaze către regiunea separatistă Transnistria, care folosea gaz rusesc ieftin pentru a produce 70% din energia electrică a Moldovei, UE a ajutat guvernul moldovean să finalizeze conectarea țării la rețeaua electrică românească. Pe măsură ce prețurile la energie electrică au crescut în acest proces, Comisia a venit în sprijinul gospodăriilor, acoperind o parte din factură. „Uniunea Europeană vă ajută să vă plătiți factura de electricitate”, spune un panou publicitar de pe marginea unui drum de țară.
E nevoie de mult mai mult decât atât ca să-i impresionezi pe Nikolai și Ghenadi, doi pensionari care stau la o masă în fața unei cafenele din Comrat. Potrivit lor, legătura cu UE nu este de bun augur. Ghenadi deplânge „laxismul” și „distrugerea creierului” din școli, lăudând în același timp vechea educație sovietică drept „cea mai bună din lume”. Occidentul, subliniază el, este responsabil pentru toate relele țării, de la prăbușirea URSS în 1991 până la războiul actual din Ucraina vecină. „UE este responsabilă pentru acest război și cu siguranță nu Rusia, care doar se apără”, adaugă Nikolai.
Invazia rusă a Ucrainei bântuie mințile oamenilor. „E înfricoșător. Sunt îngrozită că Moldova va fi într-o zi atacată de Rusia, nu mă simt deloc în siguranță”, mărturisește Anna-Maria, studenta pe care am întâlnit-o la Bălți. ”Suntem atât de mici și lipsiți de apărare încât ar dura doar un minut ca armata rusă să ne invadeze”, se teme Valeri, un pensionar din Briceni care este nerăbdător să-și vadă țara aderând la o „entitate mare precum Uniunea Europeană”.
Comentează