Judecătorul Laurențiu Beșu, recent validat pentru numirea în funcția de procuror, a publicat pe Facebook o reacție după apariția pe stiripesurse.ro a unui articol care relata acuzațiile lansate în spațiul public cu privire la modalitatea în care acesta ar fi intrat în magistratură, pe filiera vechimii în poliția judiciară. România TV relatase anterior că Beșu nu a activat cel puțin cinci ani ca polițist judiciar, așa cum cerea legea, înainte de a intra în magistratură.
În mesaj, Beșu susține că informațiile difuzate de „o anumită parte a presei” ar urmări „afectarea imaginii și discreditarea” sa și afirmă că procedura de admitere a fost parcursă în mod regulamentar încă din 2010, cu documente depuse la dosar și cu verificări făcute de comisia de concurs și, ulterior, de CSM.
Deși reacția sa are ca miză centrală ideea respectării cerințelor legale, Beșu nu contestă explicit autenticitatea răspunsurilor oficiale obținute de România TV și invocate în spațiul public, ci insistă că „a depus toată documentația indicată în regulament” și că instituțiile au constatat îndeplinirea condițiilor.
Beșu: „Adeverințele depuse atestau vechimea mea ca ofițer de poliție judiciară”
„M-am înscris la examenul de admitere în magistratură organizat de Consiliul Superior al Magistraturii în cursul anului 2010 și am depus toată documentația indicată în regulamentul de organizare, inclusiv adeverințe eliberate de Inspectoratul General al Poliției Române – Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu și Direcția Generală de Informații și Protecție Internă ce atestau vechimea mea ca ofițer de poliție judiciară”, a scris Beșu în postarea de pe Facebook.
El afirmă că „îndeplinirea condițiilor pentru participarea la concurs a fost verificată de către membrii comisiei de organizare care au constatat îndeplinite condițiile”, iar „promovarea concursului a fost validată de Consiliul Superior al Magistraturii”.
Beșu susține și că „toate declarațiile pe propria răspundere date înainte de a dobândi calitatea de magistrat dar și după dobândirea acestei calități corespund adevărului”, prezentându-și parcursul profesional drept unul orientat spre „aplicarea legii în spiritul și litera ei”.
Contextul acuzațiilor: răspunsuri oficiale cerute de România TV privind vechimea în poliția judiciară
Reacția vine în contextul în care România TV a publicat un material în care arată că, potrivit unor răspunsuri oficiale, Beșu nu ar fi putut acoperi pragul de cinci ani de vechime relevant pentru filiera „poliție judiciară”, iar admiterea sa în magistratură ar fi fost posibilă pe fondul unei verificări insuficiente.
În articolul televiziunii sunt invocate, între altele, informații potrivit cărora avizul de poliție judiciară ar fi fost obținut în 2005, iar ulterior Beșu ar fi activat în structuri ale Direcției Generale de Informații și Protecție Internă, fără ca instituțiile să certifice, în mod unitar, menținerea unei calități operative de poliție judiciară pe întreaga perioadă relevantă. Din contră, un răspuns al DGPI arată că Beșu nu a fost polițist judiciar în perioada petrecută în cadrul structurii.
Disputa publică după Recorder și mesajul către conducerea CAB
Numele lui Laurențiu Beșu a intrat puternic în atenția publică după apariția sa în documentarul Recorder „Justiție capturată”, unde a formulat acuzații și critici la adresa funcționării sistemului judiciar, ceea ce a generat reacții instituționale și o escaladare a conflictului public.
Curtea de Apel București a transmis atunci că afirmațiile magistratului ar fi „denigratoare” și „fără acoperire faptică”, acuzând o prezentare distorsionată a contextului și cerând verificări instituționale privind mai multe aspecte.
În postarea de acum, Beșu revine asupra unui punct punctual din acest conflict și afirmă că „afirmația doamnei președinte a Curții de Apel București în sensul că am fost deranjat de faptul că mi s-a solicitat să-mi argumentez opiniile juridice este total neadevărată”, susținând că, în realitate, ar fi reproșat conducerii că, la întâlnirile privind practica neunitară, nu li se permite magistraților să își expună argumentele „până la capăt”.
Între validarea procedurală și acuzația de „campanie de discreditare”
Beșu afirmă că reacțiile instituționale s-ar fi concentrat „la atacuri la adresa magistraților care au pus în dezbatere publică o serie de deficiențe ale sistemului”, fără să existe, în opinia sa, o dezbatere reală despre remedierea problemelor, inclusiv „prin modificarea legislației relevante în domeniu”.
„Îi asigur pe toți cei care au urmărit documentarul realizat de jurnaliștii de la Recorder că cele afirmate de mine sunt reale, au avut ca scop remedierea problemelor din justiție și recâștigarea încrederii populației de către sistemul judiciar, fără a urmări o agendă ascunsă sau un câștig personal”, mai susține el.
În același timp, mesajul nu intră direct în detaliile tehnice ridicate de materialele România TV privind cronologia avizelor și caracterul efectiv al vechimii, ci își bazează apărarea pe ideea de verificare procedurală.
Trecerea în procuratură, aprobată de CSM
În decembrie 2025, Beșu a solicitat CSM să renunțe la statutul de judecător și să fie numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu.
Ulterior, Secția pentru procurori a CSM a aprobat solicitarea, urmând ca numirea efectivă să fie realizată prin decret prezidențial, în procedura prevăzută de lege.
Cazul rămâne astfel într-o zonă de controversă publică în care, pe de o parte, Beșu invocă legalitatea parcursului său și validarea instituțională a concursului, iar pe de altă parte, investigația România TV menține presiunea pe întrebarea dacă vechimea relevantă a fost, în fapt, îndeplinită și dovedită în forma cerută, pe baza documentelor invocate.
Comentează