Justiţia scoţiană respinge un recurs contra lui Boris Johnson

Justiţia scoţiană a respins luni încercarea de a-l obliga pe premierul britanic Boris Johnson să se conformeze unei legi care i-ar fi impus să ceară amânarea Brexit-ului în absenţa unui ''acord de divorţ'' cu Uniunea Europeană, transmit Reuters şi AFP potrivit Agerpres.

Instanţa scoţiană a decis că nu este nevoie să se adopte nicio acţiune anticipată contra lui Boris Johnson întrucât el a oferit garanţiile juridice că se va supune unei legi care l-ar obliga să-i solicite Uniunii Europene o amânare (a ieşirii Regatului Unit din blocul comunitar - n.r.) dacă nu este convenit un acord între Londra şi Bruxelles.

''Guvernul recunoaşte că în executarea politicii sale trebuie să se supună legii din 2019'', a afirmat judecătorul Paul Cullen în decizia sa.

Premierul britanic Boris Johnson a repetat constant că Regatul Unit va ieşi din UE pe 31 octombrie, cu sau fără un ''acord de divorţ''.

El nu a explicat cum va respecta această promisiune fără a încălca această lege votată în regim de urgenţă de deputaţi la începutul lunii septembrie şi care îl constrânge să ceară o amânare de trei luni dacă până la 19 octombrie nu se încheie niciun acord cu Bruxelles-ul.

O procedură judiciară a fost deja iniţiată la 'Court of Session', cea mai înaltă jurisdicţie civilă din Scoţia, de către un om de afaceri, deputata scoţiană Joanna Cherry şi avocatul Jo Maugham.

Guvernul britanic a dat ''asigurări fără echivoc'' că va respecta legea, a declarat luni judecătorul scoţian, citând un document furnizat de guvern potrivit căruia o amânare va fi cu siguranţă cerută în absenţa unui acord. Totuşi, el a avertizat că nerespectarea legii de către executiv ar distruge ''încrederea reciprocă'' între justiţie şi responsabilii politici.

Premierul britanic Boris Johnson i-a scris miercuri preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, oferindu-i ceea ce el a numit un "compromis rezonabil" pentru modificarea acordului privind Brexit-ul în legătură cu frontiera irlandeză.

Noul plan propus de Marea Britanie prevede ca Irlanda de Nord să aparţină aceleiaşi zone vamale ca Marea Britanie, dar ca provincia britanică să păstreze regulile UE pe o perioadă de tranziţie, pentru toate bunurile, nu doar pentru produsele agricole. Până la sfârşitul perioadei de tranziţie după Brexit, în decembrie 2020, parlamentul şi executivul din Irlanda de Nord vor trebui să îşi dea acordul pentru acest sistem, iar apoi vor trebui să îl aprobe la fiecare patru ani, conform documentului. Pentru a se evita verificările vamale, va fi introdus un sistem de declaraţii, cu un proces simplificat pentru micii comercianţi.

Documentul precizează că propunerile ar garanta integritatea pieţei unice a UE şi ar respecta acordul de pace din Vinerea Mare din 1998 care a pus capăt a trei decenii de conflicte sectariene în provincie. Această ofertă a fost prezentată de Boris Johnson ca fiind singura alternativă la un Brexit fără acord la 31 octombrie.