Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) avertizează că procesele intentate cu scop de intimidare a apărătorilor drepturilor omului trebuie oprite și solicită modificarea proiectului de lege privind transpunerea Directivei europene anti-SLAPP, astfel încât acesta să ofere o protecție reală jurnaliștilor, avocaților și tuturor celor implicați în dezbaterea publică.
Într-un comunicat de presă, UNBR anunță că a transmis Parlamentului observații și propuneri de amendamente menite „să transforme această reglementare într-un instrument real de protecție pentru cei care participă la dezbaterea publică”.
Comisia Permanentă a UNBR, reunită în 12 februarie 2026, a analizat proiectul de lege de transpunere a Directivei (UE) 2024/1069 privind protecția persoanelor implicate în mobilizarea publică împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive și a decis formularea de amendamente pentru corectarea lacunelor identificate.
Ce sunt procesele SLAPP și de ce sunt periculoase
Potrivit documentului, SLAPP-urile reprezintă procese „intentate nu pentru a obține o soluție juridică legitimă, ci pentru a descuraja sau a reduce la tăcere vocile critice”, acestea funcționând prin presiune, costuri ridicate, durată, stres și expunere publică, cu impact direct asupra libertății de exprimare și participării civice.
Directiva europeană a fost adoptată pentru a proteja în special jurnaliștii, dar și orice cetățean implicat în viața publică, considerând că aceștia sunt cei mai expuși riscului de a fi intimidați prin procese abuzive.
În același timp, actul european recunoaște explicit că și avocații pot deveni ținte ale unor astfel de proceduri pentru simplul fapt că asistă sau reprezintă persoane implicate în dezbaterea publică, fiind adesea confundați cu pozițiile clienților pe care îi apără.
Critici la adresa proiectului aflat în Parlament
Analiza UNBR arată însă că proiectul de lege aflat în procedură parlamentară „nu reflectă pe deplin realitatea din România”, unde presiunea juridică se manifestă frecvent nu doar prin procese civile, ci și prin plângeri penale, sesizări administrative sau proceduri disciplinare.
În lipsa unor mecanisme adaptate acestor situații, avertizează Uniunea, protecția riscă „să rămână mai degrabă teoretică”, fără efecte concrete pentru cei vizați de astfel de demersuri.
Amendamentele propuse urmăresc extinderea protecției la toate formele prin care se manifestă presiunea juridică, introducerea unor mecanisme reale de sprijin juridic și financiar pentru victime, posibilitatea recuperării integrale a costurilor atunci când caracterul abuziv este dovedit și clarificarea rolului avocatului ca garant al dreptului la apărare.
Miza pentru statul de drept
Pentru profesia de avocat, miza acestei legi este „profundă”, arată UNBR, subliniind că o reglementare incompletă nu afectează doar persoanele vizate de astfel de procese, ci poate genera „un climat de autocenzură, în care apărarea fermă a unui client devine un risc profesional”.
Uniunea atrage atenția că „o lege anti-SLAPP nu este doar despre proceduri juridice”, ci „este despre posibilitatea de a vorbi, de a critica și de a apăra interese publice fără teama că un proces abuziv va deveni o pedeapsă în sine”.
Prin amendamentele transmise Parlamentului, UNBR își reafirmă rolul de „garant al dreptului la apărare și de partener instituțional în consolidarea statului de drept”, subliniind că justiția trebuie să rămână „un spațiu de protecție a drepturilor, nu un instrument de intimidare”.
Comentează