Premierul Ilie Bolojan a vorbit recent despre posibilitatea unei reorganizări administrativ-teritoriale, în condițiile în care un număr mare de unități administrativ-teritoriale, este dificil de susținut financiar. O reformă a fost discutată și în anul 2013. Atunci s-a propus ca în loc de 41 de județe să existe 8 regiuni.
Ministrul Dezvoltării Cseke Attila declara în urmă cu câteva zile că doar „o pătrime” dintre cele peste 3.200 de primării din România nu pot plăti, din banii din taxe și impozite, salariile angajaților lor. În cazul în care s-ar schimba modul de împărțire, cele 41 de județe s-ar transforma în 8 regiuni și aparatul birocratic ar urma să se reducă, la fel și cheltuielile statului.
De asemenea, în urmă cu trei ani, patronatele cereau reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15, dar și redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.
Cum ar arăta harta României dacă s-ar implementa proiectul din 2013
În anul 2013 s-a făcut un proiect prin care România era împărțită în 8 regiuni. Deși agreat de politicieni, acesta a fost amânat la presiunea primarilor și a prefecților.
Regiunea Centru – judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mures şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia;
Regiunea Nord Est – judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ;
Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca;
Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în municipiul Timişoara;
Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova;
Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în municipiul Călăraşi;
Regiunea Sud Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.
Reşedinţele acestor regiuni erau la Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova, Călăraşi.
Fiecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe.
Mediafax
Cum arăta proiectul de lege din 2013
Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.
De asemenea, proiectul prevedea că autorităţile administraţiei publice centrale şi regionale exercită competenţe exclusive ale statului, competenţe partajate (stat-regiune), în cazul în care ambele niveluri pot legifera, dar legile naţionale prevalează în caz de conflict, precum şi competenţele exclusive ale autorităţilor administraţiei publice regionale.
Proiectul stabilea şi funcţionarea Consiliului regional, care „se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.
Preşedintele Consiliului Regional reprezintă regiunea în raporturile cu terţii, convoacă şi conduce şedinţele consiliului regional şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora, exercită funcţia de ordonator principal de credite, coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii, răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice regionale, asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului regional, precum şi a altor acte normative.
În proiect se mai arăta că fiecare regiune îşi stabileşte un buget multianual, care trebuie aprobat şi actualizat în fiecare an, şi care este elaborat având în vedere planificarea regională.
De asemenea, în proiect se arată că pe lângă fiecare consiliu regional se înfiinţează, organizează şi funcţionează un Consiliu Consultativ Economic şi Social, organism cu rol consultativ.
În fiecare regiune funcţionează câte o agenţie pentru dezvoltare regională, organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în domeniul dezvoltării regionale.
Comentează