Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a făcut marți seara, într-un interviu la România TV, cele mai clare declarații de până acum din interiorul CSM privind cazul judecătorului Laurențiu Beșu, adus în atenția publică de filmul Recorder și de documente apărute ulterior în presă. Drăgușin a confirmat că situația ridică probleme serioase de interes public și că Secția pentru judecători nu poate rămâne pasivă în fața informațiilor apărute cu privire la posibila accedere a acestuia în magistratură fără îndeplinirea condițiilor legale.
„Noi am fost sesizați din presă și s-au cerut niște date legate de acest aspect. Este un interes public major legat de toată discuția care se poartă astăzi în jurul magistraturii și, în mod evident, Consiliul nu o să poată ignora această realitate”, a declarat judecătorul Drăgușin.
El a subliniat însă că analiza trebuie făcută exclusiv în cadru instituțional și juridic, nu sub presiunea emoțională a dezbaterii publice. „Trebuie să plasăm această întâmplare în timp. Vorbim despre o intrare în magistratură care a avut loc în urmă cu aproximativ 15 ani. Ce putem discuta astăzi este ce rezultă din documentele oficiale și din verificările care se pot face acum”, a precizat membrul CSM.
Nu orice polițist e polițist judiciar
Judecătorul Claudiu Drăgușin a explicat detaliat cadrul legal aplicabil la momentul accesului în magistratură prin filiera „poliție judiciară”, subliniind o distincție esențială care stă la baza acuzațiilor formulate public în cazul Beșu.
„Pentru a te putea prezenta la examenul de admitere în magistratură trebuie să fi fost ori avocat, ori consilier juridic, ori polițist care a desfășurat activități de poliție judiciară. Aici trebuie făcută o distincție foarte clară. Polițiști sunt mulți, cu atribuții diferite. Doar unii dintre ei fac poliție judiciară, adică îndeplinesc acte de urmărire penală”, a explicat Drăgușin.
El a precizat că această condiție nu este una formală, ci una substanțială, verificabilă prin atribuțiile efective exercitate. „Poliția judiciară înseamnă, în esență, activitate de urmărire penală, sub coordonarea procurorului. Nu orice funcție din structurile MAI îndeplinește această condiție”, a spus judecătorul.
Activitatea în DGPI, incompatibilă cu urmărirea penală
Referindu-se explicit la perioada în care Laurențiu Beșu a activat în structurile de informații ale MAI, judecătorul CSM a făcut o precizare-cheie care se regăsește și în documentele apărute în spațiul public.
„DGPI este un serviciu de informații. În esență, activitatea de urmărire penală este incompatibilă cu cea de ofițer de informații. Cele două calități se exclud”, a afirmat Drăgușin, subliniind că, pe perioada activității într-o astfel de structură, nu pot fi desfășurate acte de poliție judiciară în sensul cerut de lege pentru accesul în magistratură.
Această explicație vine în contextul în care informațiile apărute presă susțin că Beșu ar fi avut o perioadă limitată în care a deținut efectiv calitatea de polițist judiciar, restul activității fiind desfășurată în structuri de informații, care nu ar putea fi luate în calcul la vechimea cerută de regulamentul de concurs.
Documente oficiale și obligația de reacție a Consiliului
Judecătorul Drăgușin a confirmat că, dincolo de speculațiile media, în spațiul public au apărut documente oficiale care nu pot fi ignorate. „Au fost prezentate adrese oficiale în care se confirmă faptul că, pe perioada funcționării la DGPI, nu au fost îndeplinite activități de poliție judiciară. Acesta este un element extrem de important”, a declarat membrul CSM.
El a explicat că rolul Consiliului nu este acela de a formula acuzații, ci de a evalua consecințele juridice posibile și de a stabili pașii procedurali corecți. „La Consiliu se vor face evaluări pentru a vedea care este drumul de urmat. Vorbim despre un subiect de interes public major și trebuie tratat cu rigoare”, a spus Drăgușin.
Totodată, judecătorul a arătat că situația este una rară în practica recentă a CSM. „Este o situație fără precedent, cel puțin pe durata mandatului nostru. În mod normal, aceste verificări se fac la momentul accesului în magistratură”, a afirmat el.
Ipoteza extremă: anularea actului de numire și pierderea calității de magistrat
Fără a formula o concluzie asupra cazului concret, judecătorul Drăgușin a explicat, la nivel teoretic, ce s-ar întâmpla dacă s-ar constata că actul de intrare în magistratură a fost emis în condiții de neregularitate.
„Persoana respectivă a intrat în magistratură în baza unui act oficial al statului român. Dacă acest act se constată că a fost emis ilegal și este desființat, atunci dispare și suportul calității obținute în baza lui”, a declarat Drăgușin, subliniind că vorbește strict ipotetic.
El a insistat că astfel de scenarii nu pot fi avansate fără verificări complete și fără respectarea procedurilor legale. „Repet, vorbesc într-o ipoteză. Trebuie văzut cum și dacă se poate ajunge acolo”, a spus judecătorul.
Timpul scurs, un obstacol major în clarificarea juridică
Judecătorul CSM a atras atenția asupra faptului că trecerea timpului complică substanțial orice demers juridic. „Teoretic, un astfel de act poate fi desființat în contencios administrativ, dar este destul de puțin probabil, pentru că a trecut mult timp, sau într-o procedură penală, dacă se va ajunge la acel punct”, a explicat Drăgușin.
În ceea ce privește efectele asupra hotărârilor pronunțate de judecătorul vizat, Drăgușin a refuzat orice speculație. „Intrăm într-o discuție juridică extrem de delicată și fără precedent. Tocmai de aceea, lucrurile trebuie analizate cu maximă prudență”, a declarat el.
Reacția lui Beșu și nevoia de clarificare instituțională
În spațiul public, Laurențiu Beșu a respins acuzațiile, susținând că a intrat în magistratură în urma unui concurs organizat de CSM, că a depus toate documentele cerute de regulament și că dosarul său a fost verificat și validat la momentul respectiv. El a afirmat că informațiile apărute au scopul de a-i afecta imaginea și că declarațiile sale pe propria răspundere ar corespunde realității.
Judecătorul Claudiu Drăgușin nu a comentat această poziție în termeni personali, dar a subliniat că, indiferent de apărarea publică, Consiliul are obligația de a clarifica situația. „Este un interes public major și Consiliul nu poate ignora această realitate. Reacția trebuie să fie instituțională, nu emoțională”, a spus el.
„Important este ca lucrurile să fie clarificate pe bază de documente și de drept, nu pe bază de percepții”, a concluzionat judecătorul Drăgușin.
Comentează