Italia se opune intenţiei UE de a impune sancţiuni ţărilor care comit atacuri cibernetice

Mai mulţi diplomaţi au afirmat că planul de sancţiuni vizează consolidarea apărării UE şi descurajarea atacurilor cibernetice, în special din partea Rusiei, care în ultimele luni s-a aflat în centrul acuzaţiilor de amestec în procesul electoral din diverse ţări occidentale. 

Totuşi, Italia se opune adoptării unui nou regim de sancţiuni contra Moscovei, relevă un document confidenţial al UE, văzut de Reuters. Planul are sprijinul larg al UE, cu excepţia Italiei, conform documentului respectiv. 

Italia a cerut în mod repetat o relaxare a sancţiunilor împotriva Rusiei, care este vizată de o gamă largă de sancţiuni economice începând din 2014, după izbucnirea crizei din Ucraina. Acestei poziţii i se opun însă majoritatea statelor UE, care au reînnoit periodic sancţiunile împotriva Rusiei pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi sprijinul continuu acordat rebelilor separatişti din estul Ucrainei. 

Marea Britanie, Franţa, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania şi Polonia au cerut introducerea sancţiunilor. Belgia, Finlanda şi Suedia susţin un 'răspuns gradual' la viitoare atacuri, reacţie care ar putea include o serie de măsuri înainte de adoptarea sancţiunilor - relevă documentul citat. 

Propunerile privind sancţionarea ţărilor care comit atacuri cibernetice au fost dezbătute în reuniuni pregătitoare ale summitului UE din 17-18 octombrie. 

''Răspunsul la atacurile cibernetice pe scară largă comise de actori străini, în special atunci când sunt îndreptate contra alegerilor noastre, este vital'', a subliniat comisarul european pentru securitate, Julian King, adăugând că sancţiunile vor fi adoptate 'acolo unde este cazul'.