Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează (VIDEO): „Ne termină rușii în 3 zile” — semnal de alarmă privind vulnerabilitățile euro-digital fără o securitate cibernetică robustă; ce riscuri implică pentru plăți și stabilitate.
La 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României, guvernatorul Mugur Isărescu a lansat, într-un discurs atent urmărit de mediul politic şi economic, un apel la repunerea pe masă a unor teme majore: trecerea la un nou model economic-industrial, introducerea unui euro digital care să nu înlocuiască numerarul şi, mai ales, consolidarea urgentă a securităţii cibernetice. Totodată, Isărescu a recunoscut că, deşi ajustarea fiscal-bugetară rămâne prioritară, România nu-şi mai poate permite să amâne discuţia despre creşterea competitivităţii.
„Contextul internațional invită la căutarea fundamentelor pentru un nou design economic-industrial și o nouă anvelopă financiară flexibilă și plină de reziliență”, a spus guvernatorul în cadrul ceremoniei care marchează 145 de ani de la înfiinţarea BNR. Isărescu a explicat că unul dintre vectorii acestei transformări este accelerarea procesului de introducere a euro-digitalului — „un euro digital care nu înlocuiește numerarul” — dar a subliniat că băncile de hârtie rămân, pentru o parte semnificativă a populaţiei, preferabile: „Bancnotele euro rămân preferatele unei părți din populație.”
Suedia, lecţia care arată limitele tranziţiei rapide spre cashless
Guvernatorul a invocat experienţa Suediei, care a încercat tranziţia către o societate complet fără numerar („no-cash society”) şi a întâmpinat probleme neaşteptate: „Primul motiv — pensionarii. Nu vor, nu preferă digitalul. Al doilea este şi mai interesant: dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, «ne termină rușii», ne blochează plățile în trei zile. Sistemele de securitate nu sunt ceva foarte simplu de realizat.” Prin aceste exemple, Isărescu a tras un semnal de alarmă: soluţiile digitale nu sunt neutre și implică costuri, riscuri şi acumulări tehnologice și instituționale pe termen lung.
Securitatea comunicaţiilor — „proiectul post-Manhattan”
Discursul guvernatorului a făcut şi o legătură la dimensiunea strategică a infrastructurilor de comunicaţii: „În urma cu câţiva ani, generalul Johnes de la Atlantic Council mi-a dat un material şi spunea despre acest sistem de comunicaţii: «cel mai important proiect de după proiectul Manhattan, cu bomba atomică».” Afirmaţia vrea să sublinieze că, pentru securitate naţională şi economică, investiţiile în comunicaţii şi apărare cibernetică pot avea aceeaşi importanţă pe termen lung ca marile proiecte strategice ale secolului trecut.
Fiscal-bugetar versus competitivitate — o reexaminare onestă
Într-un pas mai personal, guvernatorul a povestit că, după o întâlnire cu secretarul general al OCDE, fusese întrebat dacă pregăteşte un plan de creştere a competitivităţii economiei româneşti. „Am răspuns sincer: acum dominantă este ajustarea fiscal-bugetară; cu alte cuvinte, nu ne este capul la creșterea competitivității, pentru că avem lucruri mult mai grele de făcut”, a recunoscut Isărescu . Totuşi, el a admis că acea reacţie iniţială nu mai este suficientă: „Ajustarea va dura câțiva ani buni și noi nu putem amâna dezbaterea despre ce se întâmplă în lume și cum ne adaptăm — ajustarea fiscală trebuie făcută în paralel cu această dezbatere.”
Ce înseamnă pentru public şi pentru politică
Mesajul guvernatorului este, în esenţă, un apel la politici care să lege măsurile pe termen scurt (consolidarea fiscală) de proiecte pe termen mediu şi lung (digitalizare responsabilă, securitate, creşterea competitivităţii). Pentru public, sublinierile privind preferinţele pensionarilor sau vulnerabilităţile cibernetice subliniază că tranziţia la instrumente digitale nu va fi automat acceptată şi trebuie gestionată cu politici sociale şi tehnice adecvate.
Pentru factorii de decizie, concluzia este clară: riscurile tehnologice şi geopolitice impun investiţii şi reglementări proactive. Iar pentru mediul de afaceri, mesajul este că planificarea strategică trebuie să includă simultan ajustare fiscală şi stimulente pentru modernizare şi competitivitate.
Comentează