Ionuț Moșteanu critică primarii supărați pe Guvern și cere reforma administrativă: mai puține localități, mai mulți bani care rămân în local, mai multă autonomie

Autor: Florin Pușcaș

Publicat: 10-02-2026 21:11

Actualizat: 10-02-2026 22:53

Article thumbnail

Sursă foto: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia

Deputatul USR Ionuț Moșteanu critică dur modul în care clasa politică tratează problema finanțării administrațiilor locale și reacțiile recente ale unor lideri politici în fața nemulțumirilor venite din partea primarilor. Într-o postare pe Facebook, Moșteanu afirmă că „zilele astea sunt pline știrile de primari de comune foarte supărați” și susține că reacția unor politicieni, „unii chiar șefi de partide”, care fac „drepți-culcat” în fața acestora arată că „nu au înțeles nimic din realitățile politice din ultimii doi ani”.

Parlamentarul subliniază că rolul primarilor în comunități este unul esențial și că „de viziunea și de munca lor depinde buna gospodărire și dezvoltarea comunităților”, dar adaugă că, în realitate, „cei mai mulți nu au făcut-o”. Potrivit lui Moșteanu, unii primari „nu s-au priceput”, iar alții „nu au avut bani”, situație pe care o leagă direct de modul în care funcționează sistemul administrativ și politic din România.

Primării dependente de guvern

Ionuț Moșteanu afirmă că actualul sistem este „stricat și menținut stricat”, în condițiile în care bugetele locale depind de deciziile guvernului. El susține că „o treime din primăriile din România nu au bani nici de salarii și stau cu mâna întinsă la guvern să își plătească salariile”, iar în aceste condiții nu mai poate fi vorba despre finanțarea bunurilor și serviciilor sau despre investiții reale în comunități.

În opinia deputatului USR, problema nu este una punctuală, ci structurală, iar soluțiile trebuie să fie de fond. Moșteanu consideră că fără schimbări majore în arhitectura administrativă, situația se va repeta indiferent de ciclurile electorale sau de promisiunile politice făcute în campanie.

Reforma administrativă și criterii stricte de finanțare

Printre soluțiile propuse, Moșteanu pledează pentru o reformă administrativă amplă, care să însemne „mai puține localități, mai mulți bani care rămân în local și mai multă autonomie pentru comunități”. El susține desființarea consiliilor județene și preluarea atribuțiilor acestora de către primării, structuri județene ale autorităților centrale și structuri regionale.

Totodată, deputatul USR cere „criterii stricte și transparente pentru echilibrarea bugetelor locale”, arătând că este „inadmisibil să dai bani de la guvern unei primării ca Voluntariul care ține echipă de fotbal, televiziune și tot felul de cheltuieli extravagante”. În viziunea sa, finanțarea de la centru trebuie să fie condiționată clar și să urmărească nevoile reale ale comunităților, nu interesele politice.

Investiții, alegeri și responsabilitate politică

Moșteanu reamintește și disputele legate de programul de investiții Anghel Saligny, despre care spune că USR a cerut încă din 2021 cofinanțare locală, criterii stricte și prioritizare obiectivă. „Ne-au scos de la guvernare că le strica pușculița”, afirmă el, adăugând că proiecte precum stadioanele ar trebui finanțate doar dacă cetățenii sunt convinși și dispuși să le susțină.

Deputatul mai susține revenirea la alegeri locale în două tururi, argumentând că actualul sistem „fragmentează votul de opoziție și îi permite primarului în funcție să câștige cu 20-30%”. În opinia sa, o competiție reală ar obliga primarii să performeze și să lase rezultate concrete în urma mandatului.

Pensiile speciale și lipsa unei majorități politice

În final, Moșteanu critică existența pensiilor speciale pentru aleșii locali, introduse în Codul administrativ în 2019, și arată că, deși aplicarea lor a fost prorogată an de an, „ele sunt acolo și mulți speră la ele”. El consideră că argumentul salariilor mici nu mai stă în picioare și îi invită pe cetățeni să se uite „la casele și afacerile primarilor din localitățile voastre”.

Deputatul USR admite că, în prezent, nu există o majoritate politică pentru aceste reforme și estimează că până în 2028 ele nu se vor produce. „Probabil ne mai târâm până atunci în același sistem defect”, afirmă Moșteanu, adăugând că schimbările vor deveni inevitabile „cu cuțitul finanțatorilor la os-ul bugetului de stat”. El anunță că va reveni cu o analiză separată despre relația dintre conducerile partidelor vechi și primari.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri