Ioana Mihăilă își prezintă cel mai mare regret după ce a cedat conducerea Ministerului Sănătății unui alt bihorean

Fostul ministru al Sănătăţii, orădeanca Ioana Mihăilă (USR-PLUS), a declarat luni că cel mai mare regret pe care îl are este legat de nefinalizarea proiectelor începute, principala satisfacţie fiind actele normative care au reglementat piaţa medicamentelor deficitare.

"Cel mai mare regret - şi de fapt cea mai mare sursă de stres atunci când a fost demis ministrul anterior - este legat de nefinalizarea proiectelor începute. Adică, în Ministerul Sănătăţii, în orice direcţie te uiţi există lucruri care pot fi îmbunătăţite, măcar pentru a ajunge la un nivel decent de calitate a serviciilor atât pentru personal şi pentru spitale, cât mai ales pentru pacienţi. Acesta este cel mai mare regret", a declarat în conferinţă de presă, Ioana Mihăilă, alături de subprefectul demis Daniel Palaghianu şi deputatul USR-PLUS Silviu Dehelean.

Ioana Mihăilă a menţionat că există numeroase proiecte care au fost demarate în minister, referindu-se la cel mai important pentru pacienţi, anume traseul pacientului pentru a primi un diagnostic precoce, în cele mai frecvente boli care afectează populaţia: screeningul în cancerul de col uterin, cancer de colon şi factori de risc cardiovasculari.

"O parte a fost demarată de CNAS, prin programul de prevenţie, cu analizele de sânge făcute peste bugetul alocat laboratoarelor. Ce începuserăm să facem împreună cu echipa de la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate era să avem acest traseu al pacientului şi să-l susţinem inclusiv din fonduri europene, cu o alocare de peste 600 de milioane de euro prevăzută prin Programul Operaţional Sănătate, pentru susţinerea acestor programe", a precizat Mihăilă.

Ioana Mihăilă şi-a prezentat succint raportul de activitate la conducerea Ministerului Sănătăţii, pe capitole şi a pus la dispoziţia presei un material cuprinzător în acest sens.

"Cred că actele normative care au reglementat piaţa medicamentelor deficitare sunt cele mai importante. Faptul că nu au fost crize în această perioadă ne arată că aceste măsuri au funcţionat; nu înseamnă că riscul a dispărut, pentru că riscul de deficit de medicamente este unul permanent, inclusiv în alte ţări din Europa şi mai sunt multe lucruri de făcut. Dar aceste acte care au fost neglijate multă vreme cred că au fost cea mai mare realizare în această perioadă", a spus Ioana Mihăilă.

Întrebată ce va face în viitorul apropiat, Ioana Mihăilă a declarat că va aştepta, deoarece, dacă va fi cazul, în funcţie de negocierile din coaliţie, ar dori să preia din nou funcţia de ministru al Sănătăţii pentru a putea continua proiectele ministerului.

În ce priveşte transferul conducerii către ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, Ioana Mihăilă a afirmat că a fost un proces de predare-primire care a decurs lin, în care l-a avertizat privind riscurile din perioada următoare, proiectele de acte normative în lucru şi problemele financiare acute şi cronice ale ministerului. "Cred că dintre toate posibilităţile domnul Cseke este o soluţie de interimat destul de potrivită", a spus ea.