Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 34.200 în al doilea trimestrul din 2020, în scădere cu 7.600 faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,40 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 20.800.
Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,71%, în scădere cu 0,13 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.
Potrivit INS, în trimestrul II 2020, rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (1,93%), sănătate şi asistenţă socială (1,48%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,33%), respectiv informaţii şi comunicaţii (1,32%). Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (1,97%).
În industria prelucrătoare s-a concentrat circa 15% din numărul total al locurilor de muncă vacante (5.200 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,47%.
Sectorul bugetar a însumat aproape o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.400 locuri vacante s-au regăsit în administraţia publică, 5.200 în sănătate şi asistenţă socială, iar 700 locuri vacante în învăţământ.
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în hoteluri şi restaurante (0,04%), respectiv în industria extractivă şi în învăţământ (0,21% pentru fiecare în parte).
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mici valori s-au regăsit în tranzacţii imobiliare, hoteluri şi restaurante, respectiv industria extractivă (100 locuri vacante, pentru fiecare în parte).
Prin comparaţie cu trimestrul precedent, în marea majoritate a activităţilor economice s-au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori.
Astfel, cea mai semnificativă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a observat în industria prelucrătoare (-0,34 puncte procentuale, respectiv -4.000 locuri vacante).
De asemenea, scăderi relevante ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,18 puncte procentuale), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-0,17 puncte procentuale), respectiv transport şi depozitare (-0,15 puncte procentuale).
Relativ la numărul locurilor de muncă vacante, acesta a scăzut mai mult în comerţ (-1.100 locuri vacante), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-600 locuri vacante), respectiv în transport şi depozitare (-500 locuri vacante).
La polul opus, cea mai mare creştere a celor doi indicatori s-a observat în informaţii şi comunicaţii (+0,12 puncte procentuale, respectiv +200 locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cu excepţia tranzacţiilor imobiliare, care au înregistrat o uşoară creştere a ratei locurilor de muncă vacante (+0,02 puncte procentuale), celelalte activităţi ale economiei naţionale au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori.
Astfel, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante a fost în hoteluri şi restaurante (-0,87 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai importantă diminuare s-a observat în industria prelucrătoare (-8.100 locuri vacante).
Conform datelor INS, în trimestrul II 2020, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (8.400 locuri vacante), urmată de ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (5.600 locuri vacante).
Rata locurilor de muncă vacante a avut cele mai mari valori pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi - grupa majoră 4 (0,95%), respectiv de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic - grupa majoră 3 (0,81%).
Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,40%, respectiv 100 locuri vacante), respectiv în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,43%, respectiv 1.500 locuri vacante).
Comparativ cu trimestrul precedent s-au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori. Astfel, în ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, cea mai relevantă scădere s-a evidenţiat în ocupaţiile de funcţionari administrativi - grupa majoră 4 (-0,24 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai semnificativă diminuare în ocupaţii elementare - grupa majoră 9 (-1.500 locuri vacante).
Aşadar, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat scăderi relevante în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (-0,53 puncte procentuale), urmate de ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (-0,47 puncte procentuale). Această din urmă grupă majoră de ocupaţii a cunoscut şi cea mai semnificativă diminuare a numărului locurilor de muncă vacante (-5.100 locuri vacante).
INS - Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în al doilea trimestru din acest an
Explorează subiectul
Articole Similare

30
Acţiunile la Bursa de Valori Milano ale clubului Juventus Torino, în creştere după refuzul de vânzare
30

3.439
În plină iarnă, o companie energetică de stat a intrat în insolvență: un întreg oraș vizat / Peste 46.000 de apartamente și instituții publice vizate
3.439

155
Mutare importantă pe piața industriei de apărare! Blindate tactice 4x4 fabricate în România
155

2.829
VIDEO „Curând, foarte curând” - Se dau în circulație încă 50 de km din Autostrada Moldovei
2.829

37
Agricover Credit ia un credit de 25 milioane euro de la BEI, pentru a facilita accesul la credite pentru microîntreprinderile agricole
37

17
Bursa de la Bucureşti a închis în creştere şedinţa de luni
17

83
Ministrul Energiei: Noul pachet de finanţare pentru reţele, aprobat astăzi de Consiliul UE pentru Energie, cuprinde proiectele pe care le-am propus în numele României
83

83
Autoritatea Vamală Română va implementa sistemul naţional de gestionare uniformă a utilizatorilor şi de semnătură digitală
83

3.877
BNS pune presiune pe europarlamentari să voteze împotriva acordului UE: 'NU votați capitularea în fața marilor corporații'
3.877

54
Creștere semnificativă a datoriei externe: România a depășit 225 de miliarde euro
54

54
Eurostat: 14% dintre tinerii din Uniunea Europeană abandonează educaţia
54

2.361
România, noul 'El Dorado' energetic al Europei. Zăcămintele din Marea Neagră pot schimba definitiv harta gazelor în UE
2.361

120
Cum reuşesc fermierii din Canada să producă recolte record în ciuda secetei şi inundaţiilor
120





















Comentează