Cipru preia joi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, care se roteşte la fiecare şase luni între cele 27 de state membre ale blocului european, informează dpa.
Urmând preşedinţiei Danemarcei, până la sfârşitul lunii iunie reprezentanţii ciprioţi vor conduce reuniuni ministeriale şi vor media în disputele dintre statele membre UE.
Diplomaţii NATO şi ai Uniunii Europene sunt îngrijorați
Diplomaţii NATO şi ai Uniunii Europene sunt îngrijorați de faptul că Cipru are tensiuni de lungă durată cu Ankara şi - în alianţă cu Grecia - refuză să deschidă uşa către o cooperare militară mai strânsă între UE şi Turcia, care este membră NATO, conform news.ro.
„Suntem foarte îngrijoraţi” că Cipru va lăsa ostilitatea faţă de Turcia să interfereze cu priorităţile de apărare ale Europei, a declarat un oficial de rang înalt al unui guvern european. Ei (ciprioţii - n.r.) văd probleme în încercarea Turciei de a participa la achiziţii comune finanţate de programul UE „Acţiunea pentru Securitate în Europa” (SAFE), în valoare de 150 de miliarde de euro, precum şi în integrarea mai largă dintre UE şi NATO.
O provocare uriaşă pentru o insulă cu 1,3 milioane de locuitori
Aceste ambiţii vor reprezenta o provocare uriaşă pentru o insulă cu 1,3 milioane de locuitori, care este împărţită într-o ţară recunoscută internaţional, cu majoritate greacă, şi o entitate etnică turcă protejată de trupele turce şi recunoscută ca naţiune independentă doar de Ankara.
Însă Cipru, care a deţinut anterior preşedinţia în 2012, insistă că va încerca să îmbunătăţească relaţiile.
Cheia este să convingă Turcia să accepte aderarea Ciprului la programul NATO
Într-un interviu acordat POLITICO, preşedintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat că cheia este să convingă Turcia să accepte aderarea Ciprului la programul NATO Parteneriatul pentru Pace (PfP), care este considerat un prim pas către aderarea la alianţa militară nord-atlantică. Cipru va elimina apoi treptat obstacolele din calea unei cooperări mai strânse între UE şi Turcia. „Ne putem imagina o abordare pas cu pas, cu măsuri din partea Turciei privind aderarea Ciprului la PfP şi, în paralel, măsuri pozitive privind relaţiile UE-Turcia”, a declarat Christodoulides.
Preşedinţia UE este deţinută pe rând, câte şase luni, de fiecare dintre ţările membre. Sarcina principală a titularului este de a prezida reuniunile miniştrilor UE şi de a reprezenta poziţiile ţărilor în negocierile legislative cu Comisia şi Parlamentul European.
Cipru va trebui să avanseze mai multe dosare în domeniul apărării
În timpul preşedinţiei sale, Cipru va trebui să avanseze mai multe dosare în domeniul apărării, inclusiv planurile naţionale de implementare a SAFE, care trebuie aprobate de Consiliu. De asemenea, va gestiona probabil negocierile cu Parlamentul European pentru recenta propunere a Comisiei de a reduce birocraţia în cazul companiilor din domeniul apărării.
„Sper că aceste obligaţii de a dezvolta capacităţile noastre de apărare vor avansa indiferent de cine deţine preşedinţia”, a declarat comisarul pentru apărare Andrius Kublius pentru POLITICO.
Deşi sunt organizaţii separate, există multe suprapuneri între UE şi NATO. Au 23 de membri comuni, au sediul în acelaşi oraş - Bruxelles - şi continuă să colaboreze mai strâns.
Finlanda a fost, în 2019, ultima ţară europeană non-NATO care a condus Consiliul
Finlanda a fost, în 2019, ultima ţară europeană non-NATO care a condus Consiliul, cu trei ani înainte de atacul neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei. Războiul respectiv a transformat apărarea într-o prioritate majoră a UE şi a dus la aderarea Finlandei la alianţă. Blocul european are acum primul său comisar pentru apărare şi depune eforturi enorme pentru a ajuta ţările să-şi mărească cheltuielile pentru apărare.
Oficialii ciprioţi spun că înţeleg importanţa acestei chestiuni. „Apărarea şi securitatea, precum şi sprijinul pentru Ucraina, vor fi priorităţi majore pentru preşedinţia Ciprului”, a declarat pentru POLITICO viceministrul pentru afaceri europene, Marilena Raouna.
Comentează