În Parlament va fi o zi cu adevărat nebună, cu trei simple în aceeași zi. Asaltul opoziției îl vizează inclusiv pe Ilie Bolojan, cel care este și ministru interimar al Educației. De asemenea, sunt vizați de moțiuni miniștri USR de la Apărare și Externe, ceea ce indică faptul că opoziția vrea să speculeze punctul nevralgic al relației apropiate dintre Ilie Bolojan și USR, informează Agerpres.
Moțiune împotriva lui Ilie Bolojan
Moţiunea simplă împotriva ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, criticat că a redus, într-un context inflaţionist, "sprijinul social" pentru studenţi, accesul la educaţie devenind "tot mai dependent" de venitul familiei, va fi dezbătută şi votată luni în plenul Senatului, informează site-ul forului legislativ.
Intitulată "Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar", moţiunea, anunţată încă din vacanţa parlamentară şi depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului, este semnată de 41 de parlametari (28 senatori AUR şi 13 PACE - Întâi România).
"În ultimii ani, România a reuşit o performanţă rară, a vorbit constant despre viitor, în timp ce a tăiat metodic exact din generaţia care ar trebui să îl construiască. Elevii şi studenţii sunt invocaţi în discursuri, dar eliminaţi din bugete, lăudaţi în campanii, dar abandonaţi în politici publice. Sub conducerea ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, educaţia a intrat într-o zonă periculoasă de austeritate fără protecţie, reformă fără sprijin, responsabilitate fără asumare. Ilie Bolojan ştie, oficial şi documentat, cât costă să fii student în România. Datele publice arată că un student are nevoie de peste 2.000 de lei lunar pentru a putea rămâne în sistemul educaţional. Nu pentru confort, nu pentru distracţie, ci pentru mâncare, cazare, transport şi materiale de studiu. Cu toate acestea (...), bursele acoperă mai puţin de jumătate din necesarul minim, fondurile pentru burse au fost reduse, facilităţile de transport au fost limitate, sprijinul statului este acordat doar nouă luni pe an, de parcă viaţa ar fi suspendată în vacanţă", se arată în textul moţiunii.
Potrivit iniţiatorilor, "diferenţa dintre cât costă viaţa şi cât oferă statul este împinsă, cu nonşalanţă, în spatele studenţilor şi al familiilor lor".
"Este o politică simplă: ştim cât costă educaţia, dar nu o plătim. Ni se spune că este austeritate, că nu sunt bani, că trebuie strânsă cureaua. Curios este că această curea este strânsă mereu în acelaşi loc, pe stomacul studenţilor. Niciodată pe birocraţie, niciodată pe ineficienţă, niciodată pe privilegiile administrative. Sub conducerea actuală, educaţia este tratată ca o cheltuială incomodă, nu ca o investiţie strategică. Iar când educaţia este tăiată, nu se face economie, se face export de inteligenţă. Abandonul universitar este efect colateral sau politică tacită? Ministerul Educaţiei pare să accepte tacit ideea că unii studenţi vor abandona, alţii vor pleca din ţară, iar restul se vor descurca. Aceasta nu este o strategie, este o renunţare administrativă. Fiecare student care abandonează nu este un cost evitat, ci o pierdere pentru stat. Fiecare tânăr care pleacă nu este mobilitate europeană, ci eşec naţional", se detaliază în moţiune.
Semnatarii punctează că, deşi premierul Ilie Bolojan este ministru interimar al Educaţiei, "studenţii care sunt afectaţi de aceste politici nu sunt interimari, pierd ani de viaţă, nu mandate".
"Interimatul nu este o scuză pentru lipsa de viziune, nu este un certificat de imunitate politică, nu suspendă responsabilitatea faţă de o generaţie întreagă. Educaţia este guvernată ca o problemă contabilă. În educaţie, cifrele pot arăta bine exact atunci când lucrurile merg prost. Când studenţii abandonează, bugetul se echilibrează, când tinerii pleacă, presiunea dispare, când sărăcia devine normalitate, statistica arată stabilitate. Aceasta nu este guvernare, este administrarea declinului cu rapoarte frumos ambalate. Senatul României constată că sub mandatul ministrului interimar al Educaţiei, domnul Ilie-Gavril Bolojan, studenţii au fost trataţi ca variabilă de ajustare bugetară. Sprijinul social pentru educaţie a fost redus într-un context inflaţionist, accesul la educaţie a devenit tot mai dependent de venitul familiei, iar viitorul a fost amânat în numele prezentului contabil", susţin cei 41 de senatori ai Opoziţiei semnatari ai documentului.
În opinia acestora, deşi moţiunea nu produce demisii automate, "produce responsabilitate politică".
"Grupul de senatori PACE Întâi - România solicită recunoaşterea oficială a costurilor reale ale vieţii de student, reanalizarea urgentă a sistemului de burse şi facilităţi, introducerea unui mecanism de protecţie socială pentru studenţii vulnerabili, încetarea politicilor de austeritate aplicate educaţiei fără măsuri compensatorii, numirea unui ministru al Educaţiei cu mandat deplin şi viziune pe termen lung. PACE Întâi - România îşi exprimă dezacordul ferm faţă de modul în care este gestionată Educaţia sub conducerea ministrului interimar Ilie Bolojan şi avertizează că o generaţie pierdută nu se recuperează prin comunicate de presă", se mai transmite în document.
Moțiune împotriva ministrului Apărării
Moţiunea simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruţă, în care este criticată gestionarea politicii de securitate şi apărare naţională în contextul declaraţiilor privind "potenţiala desfăşurare de trupe româneşti în Groenlanda", va fi dezbătută şi votată luni în plenul Senatului, potrivit site-ului forului legislativ.
Intitulată "Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică", moţiunea anunţată din vacanţa parlamentară şi depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului este semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori AUR şi 13 PACE - Întâi România).
"România este un stat aflat într-o zonă de maximă sensibilitate strategică, pe Flancul estic al NATO, cu responsabilităţi directe privind securitatea Mării Negre, apărarea frontierelor Uniunii Europene şi stabilitatea regională. În acest context, orice declaraţie publică privind posibila angajare a forţelor armate române în teatre de operaţii îndepărtate, precum Groenlanda, trebuie să fie rezultatul unei analize strategice riguroase, fundamentate juridic, operaţional şi politic, şi nu al unor speculaţii sau exerciţii de comunicare politică. Constatăm cu îngrijorare degradarea gravă a calităţii actului de conducere şi comunicare publică în domeniul apărării naţionale, ca urmare a declaraţiilor şi poziţiilor recente asumate de Ministerul Apărării, sub conducerea ministrului Radu Miruţă, reprezentant al USR", se arată în textul moţiunii.
Potrivit documentului, "România, ca stat membru NATO şi UE, se găseşte într-un context geopolitic complex, marcat de o tensiune strategică crescută la nivelul relaţiilor transatlantice şi între puterile globale, de evoluţii incerte în arhitectura de securitate euroatlantică, dar şi de discuţii la nivelul unor state aliate privind posibile misiuni în regiuni îndepărtate precum Groenlanda".
"Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a emis declaraţii publice privind posibile misiuni în Groenlanda, o zonă fără legătură directă cu obligaţiile de apărare colectivă ale României, fără a furniza un cadru strategic, legal şi de interoperabilitate cu NATO şi UE, aşa cum cer standardele diplomatice. Declaraţiile publice ale ministrului Radu Miruţă sugerează posibilitatea ca România să ia în considerare participarea la detaşări de trupe în Groenlanda, iar decizia ar urma a fi luată în CSAT şi ulterior supusă votului Parlamentului. În lipsa oricărei clarificări privind cadrul juridic al unei asemenea eventuale misiuni, natura angajamentului României, existenţa unui mandat NATO sau ONU, precum şi impactul asupra capacităţilor operative ale Armatei Române, Senatul apreciază că ministrul Apărării a acţionat cu o neglijenţă politică incompatibilă cu funcţia deţinută. O astfel de conduită contravine principiilor constituţionale privind controlul civil asupra armatei şi rolul Parlamentului în autorizarea misiunilor externe", se detaliază în moţiune.
Moțiune simplă privind Acordul UE - Mercosur
Moţiunea simplă prin care este criticat modul în care Guvernul a reprezentat interesele României în procesul decizional european privind Acordul UE - Mercosur va fi dezbătută şi votată luni în plenul Senatului, informează site-ul forului legislativ.
Intitulată "Acordul UE-Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză şi împotriva propriilor interese", moţiunea este iniţiată de 47 de senatori ai Opoziţiei (28 AUR, 13 PACE - Întâi România şi şase neafiliaţi)
Semnatarii critică "excluderea consultării Parlamentului în procesul care a dus la angajarea într-un acord strategic de dimensiunea Mercosur-ului".
"Conform Legii nr. 373/2013 privind cooperarea între Parlament şi Guvern în afaceri europene, Guvernul are obligaţia de a informa Parlamentul şi de a transmite mandatul de negociere către comisiile de specialitate, în baza cărora Legislativul trebuia să emită o opinie. (...) Conform articolului 91 din Constituţie (având în vedere că acordul UE-Mercosur are un caracter mixt - şi economic, dar şi politic, care nu este de competenţa exclusivă a Bruxelles-ului), acest acord va trebui ratificat de Parlament, lucru care nu este deloc evident că se doreşte. Susţinerea acordului UE-Mercosur a driblat dezbaterea parlamentară. Nu am fost chemaţi să discutăm nici oportunitatea, nici condiţiile sau limitele unei asemenea susţineri, ceea ce a permis Guvernului să construiască un mandat informal, transmis prin Ministerul Afacerilor Externe către reprezentantul României în COREPER II. O decizie cu impact major asupra agriculturii şi industriei a fost mutată din spaţiul deliberării politice în cel al procedurii administrative", se mai arată în moţiune.
Senatorii opoziţiei explică efectele "expunerii României la o competiţie directă cu state precum Brazilia, Uruguay sau Argentina, unde energia industrială este subvenţionată masiv, iar certificatele de carbon reprezintă o necunoscută, care va conduce la închiderea relativ rapidă a producţiei din România".
"Ţara noastră încă are capacitatea de a produce bunuri complexe, însă, pe fondul costurilor energetice disproporţionate, vom pierde această oportunitate şi vom ajunge o naţiune lipsită de suveranitate economică. În ceea ce priveşte producătorii, relocarea către pieţele din Asia de Sud-Est sau Africa de Nord va fi pasul cel mai la îndemână şi de înţeles. De aceea, domnule prim-ministru, când costul energiei este de 3 sau chiar 4 ori mai mare decât în ţările cu care vreţi să "ne puneţi împreună", logica vă contrazice: rezultatul nu are cum să fie dezvoltarea, ci autodistrugerea pe fondul unei concurenţe neloiale. Când marii producători europeni vor alege furnizori de materiale prime din America Latină, fabricile din România vor deveni monumente ale dezindustrializării", se detaliază în textul moţiunii.
Iniţiatorii moţiunii susţin că "Acordul UE-Mercosur rămâne un acord structural asimetric, care favorizează economiile puternic industrializate şi loveşte direct statele cu sectoare vulnerabile".
"România se află exact în această categorie. Cine câştigă din acest acord? Industria altora. Cine pierde? Fermierul român, producătorul mic şi agricultura românească. Având în vedere toate cele expuse anterior, solicităm Guvernului şi tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice deţinătoare să facă publice, de îndată, toate actele şi documentele care au format poziţia României de susţinere a acordurilor Mercosur, inclusiv cele prin care s-au mandatat reprezentanţii naţionali în organismele Uniunii Europene, precum şi cele prin care au fost validate deciziile privitoare la aceste acorduri", se transmite în moţiune.
Comentează