Premierul francez François Bayrou, aflat în funcție de mai puțin de nouă luni, se confruntă luni cu un vot de încredere în Adunarea Națională, care este considerat pierdut, întrucât toate partidele de opoziție au anunțat că o vor susține, contribuind la instabilitatea politică a Franței. Această moțiune de cenzură vine ca urmare a măsurilor de austeritate, asemănătoare cu cele impuse de Ilie Bolojan în România, informează Mediafax.
Adunarea Națională a fost convocată luni pentru o sesiune extraordinară. Din totalul celor 577 de mandate, partidele de opoziție dețin peste 320, în timp ce partidele guvernamentale au doar 210.
Dacă premierul va fi demis, președintele Macron va fi obligat să desemneze un nou prim-ministru. Franța se confruntă cu instabilitate politică, ce a dus și la demiterea guvernului conduse de Gabriel Attal și Michel Barnier, potrivit AP News.
Măsuri asemănătoare cu cele luate în România
Nivelul de respingere publică a președintelui francez Emmanuel Macron, din cauza politicilor sale antisociale și a reducerilor fiscale către bogați și marile corporații, a atins un nou record în septembrie anul acesta, ajungând la 80%, dezvăluie un sondaj Verian pentru "Le Figaro Magazine". Doar 15% dintre francezi au încredere în Macron. Evaluarea lui Bayrou este și mai proastă: 82% dintre francezi resping conducerea sa și doar 14% au încredere în el.
Gestionarea lui Macron din 2017 a adus formațiunea RN, de extremă dreapta, pe locul întâi al preferințelor franceze, iar cele mai bine cotate figuri politice din țară sunt extremistul Jordan Barderlla și Marine Le Pen, cu 42, respectiv 38 de puncte, urmați de fostul prim-ministru Edouard Philippe, care s-a distanțat de Macron (31 de puncte), conform sondajului Verian.
Planul de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro prezentat de Bayrou pentru 2026, cu o creștere simultană a cheltuielilor militare, a declanșat o mobilizare spontană a poporului francez, cu apeluri la proteste pentru "blocarea țării" pe 10 septembrie, urmate de un apel al sindicatelor la o mobilizare generală pe 18 septembrie.
Reducerile de impozite ale lui Macron pentru cele mai bogate și mari companii au redus veniturile anuale cu 62 de miliarde de euro, agravând deficitul și datoria publică, potrivit unui raport al Curții de Conturi Franceze. Săptămâna aceasta, Institutul Național de Statistică din Franța a subliniat că întreprinderile mici și mijlocii plătesc cu 50% mai multe impozite pe profit decât companiile mari. Un alt raport al Observatorului Francez al Situațiilor Economice (OFCE) indică faptul că între 25% și 50% din creșterea de 1,064 trilioane de euro a datoriei publice franceze din 2017 este rezultatul reducerilor de impozite ale lui Macron. O anchetă a Senatului francez tocmai a dezvăluit că subvențiile publice pentru companii au un cost anual de cel puțin 211 miliarde de euro, de patru ori mai mult decât ajustarea bugetară propusă, fără nicio supraveghere a eficacității lor.
Măsurile propuse de guvern prevăd tăieri de 44 de miliarde de euro până în 2026.
Comentează