Procurorul Bogdan Staicu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, prezent joi la prezentarea bilanţului activităţii DNA pe anul 2025, a vorbit despre regimul "drastic" de pensionare a magistraţilor, după decizia CCR privind constituţionalitatea noii legi în domeniu.
"Anul 2025, a fost foarte greu pentru magistratură. Cred că discuţiile interminabile despre statutul magistratului ne-au măcinat destul de tare. Cred că, dacă la momentul actual, un coleg m-ar întreba dacă este just să i se adauge 17 ani la vechimea necesară pentru pensie i-aş spune că nu este just.
Dacă o colegă m-ar întreba dacă regimul drastic de pensionare al femeii-magistrat este just în raport cu acest regim drastic al incompatibilităţilor şi interdicţiilor i-aş spune că nu.
Dacă un alt coleg m-ar întreba, dacă este just să aibă o pensie cu un cuantum de două ori mai mic decât a altui coleg care a îndeplinit criteriile de vechime cu doi ani înainte i-aş răspunde că nu. Dar, cred că aceasta este definiţia echităţii în România la momentul actual", a afirmat Staicu, în faţa procurorilor DNA și a presei prezente.
Totuşi, el i-a îndemnat pe procurorii anticorupţie "să-şi urmeze misiunea şi să nu se abată de la menirea lor de a reprezenta interesele generale ale societăţii".
"Trebuie să ţinem steagul sus şi să contribuim la asigurarea unui nivel de civilizaţie pe care ni-l dorim în România", a adăugat vicepreşedintele CSM.
CCR explică...
Curtea Constituțională (CCR) a publicat marți comunicatul oficial prin care detaliază argumentele ce au stat la baza respingerii obiecției de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Decizia, adoptată cu majoritate de voturi, vizează atât dispoziții punctuale ale actului normativ, cât și legea în ansamblul său, pe care Curtea a declarat-o constituțională în raport cu criticile formulate.
Potrivit comunicatului, Curtea a respins „ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate” și a constatat că prevederile art. I pct. 1, 2 și 4, ale art. III pct. 1 și 2, ale art. IV și ale art. V alin. (3)-(7), precum și legea în ansamblul său „sunt constituționale în raport cu criticile formulate”.
În același timp, judecătorii constituționali au respins, tot cu majoritate, ca inadmisibile solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, închizând astfel, pentru moment, calea unei analize europene pe această speță.
CCR: Angajarea răspunderii a respectat Constituția
În ceea ce privește criticile extrinseci, Curtea arată că angajarea răspunderii Guvernului asupra legii a respectat exigențele constituționale. „Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii (...) cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”.
Judecătorii constituționali explică faptul că angajarea răspunderii „este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament”, prin care se realizează atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine.
În plus, Curtea a reținut că reglementările adoptate „fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției”, iar urgența adoptării ar fi fost justificată de „evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență”.
Mecanism tranzitoriu și eliminarea actualizării pensiilor
Pe fondul criticilor intrinseci, Curtea a arătat că legea instituie un mecanism gradual de trecere la noile condiții de pensionare. Potrivit comunicatului, actul normativ „stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”.
În ceea ce privește eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară a magistraților în activitate, Curtea a apreciat că această soluție legislativă nu încalcă jurisprudența sa anterioară. CCR precizează că „eliminarea (...) a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157”.
De asemenea, sub aspectul cuantumului pensiei, Curtea a subliniat că „dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr.873/2010, nr.900/2020 și nr.467/2023”.
CCR: Nu stabilim valoarea pensiei
Un alt punct central al comunicatului vizează limitele competenței Curții în materia cuantumului pensiilor de serviciu. „Cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”.
În concluzie, Curtea a reiterat că decizia este „definitivă și general obligatorie”, urmând ca argumentele complete să fie detaliate în motivarea care va fi publicată în Monitorul Oficial.
Șeful ICCJ, marele absent
Procurorul șef al DNA, Marius Voineag prezintă, joi, datele bilanțului de activitatea a Direcției pentru anul 2025 iar la evenimentul organizat la sediul Băncii Naționale a României au fost invitați ministrul Justiției, Radu Marinescu, șeful PICCJ, Alex Florența și șeful Baroului București, Traian Briciu.
Potrivit organigramei evenimentului vor lua cuvântul după discursul șefului DNA cei trei oficiali precum și chestorul Bogdan Despescu, secretar de stat și vicepreședintele Consiliului Superior al magistraturii, Bogdan Silviu Staicu.
Dacă în anii precedenți sub toți foștii procurori șefi ai Direcției șeful ICCJ era o figură prezentă în acest an, la fel ca și în anul anterior, conducătorul instanței supreme nu a fost invitat la bilanțul DNA.
Ultimul bilanț pentru Voineag la DNA
Șeful Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag, nu va mai continua la conducerea parchetului anticorupție și a anunțat că și-a depus candidatura pentru funcția de adjunct al procurorului general al României.
Marius Voineag susține că Direcția a devenit „o instituție mai puternică” în cei trei ani de mandat, invocând dosare de „mare rezonanță publică” care „au trecut testul instanței”, creșterea complexității cauzelor și „sumele efective” indisponibilizate, pe care afirmă că le depășesc „cu mult” bugetul instituției.
„DNA este astăzi o instituție mai puternică decât în momentul în care am preluat mandatul de procuror-șef”, transmite Voineag, adăugând că instituția este „respectată de români” și „temută” de cei care administrează „cu rea-credință” resursele publice.
Șeful DNA afirmă că își încheie mandatul „cu fruntea sus” și subliniază că DNA trebuie să își păstreze echilibrul între presiunea publică și riscul politizării.
Motivul candidaturii pentru Parchetul General
Voineag explică și motivul candidaturii pentru Parchetul General.
„Procedura de numire a procurorilor șefi implică decizia oamenilor politici”, iar performanța DNA „depinde de susținerea tuturor instituțiilor statului, inclusiv a celor politice”. În acest context, spune că a decis „de ceva vreme” să candideze pentru poziția de adjunct al procurorului general al României, „acolo unde cred că pot contribui astăzi cel mai bine la obiectivul esențial al justiției ca serviciu public”.
Declarația de presă transmisă de Marius Voineag
„DNA este astăzi o instituție mai puternică decât în momentul în care am preluat mandatul de procuror-șef. Acest lucru se vede în dosarele de mare rezonanță publică ce au trecut testul instanței, în numărul și complexitatea dosarelor instrumentate, în sumele efective pe care le-am indisponibilizat și care depășesc cu mult bugetul instituției.
DNA este o instituție mai bine organizată, atractivă pentru procurori, care a lucrat cauze importante alături de partenerii americani și europeni și a cărei performanță a fost recunoscută în evaluările internaționale.
Le mulțumesc colegilor din DNA și din alte instituții ale statului român pentru că, într-un climat general foarte polarizat și plin de incertitudini inclusiv legislative, am continuat să ne ghidăm doar după lege și probe. Le mulțumesc celor din mass-media și din societatea civilă care ne-au ajutat să combatem mai bine corupția și să ne îmbunătățim activitatea.
Sunt mândru de munca mea și a colegilor mei din ultimii trei ani. Știu cât de mare este responsabilitatea procurorului-șef DNA și știu că presiunile și atacurile publice sunt deseori pe măsura gravității dosarelor, așa că DNA trebuie să meargă cu aceeași forță înainte, fiind atentă la discuțiile din societate, dar evitând să fie prinsă în dispute politice.
DNA este o instituție mai importantă decât fiecare dintre membrii ei. Este o instituție respectată de români, care leagă natural lupta anti-corupție de activitatea noastră. Este o instituție temută de toți cei care administrează cu rea-credință resursele publice, o instituție esențială și respectată a statului român.
Așa și trebuie să rămână, evitând atât tentația telejustiției, dar și a predării în fața politicului. Mandatul meu de procuror-șef se oprește după acești trei ani. Sunt procuror de aproape 20 ani și de fiecare dată am mers acolo unde am crezut că pot avea cel mai mare impact. Sunt un om al legii și al eficienței, nu al spectacolului și conflictelor publice. Într-un peisaj instituțional în care obiectivele manageriale rămân adesea vagi sau imposibil de verificat, am ales să îmi asum ținte concrete și măsurabile, iar orice persoană de bună-credință poate evalua astăzi, dacă au fost atinse.
Consider că mi-am îndeplinit obiectivele asumate pentru DNA în planul de candidatură și ies cu fruntea sus din acest mandat. Așa cum este firesc și democratic, procedura de numire a procurorilor șefi implică decizia oamenilor politici. Într-o țară în care încrederea este puțină, iar totul personalizat și deseori demonizat, performanța DNA depinde de susținerea tuturor instituțiilor statului, inclusiv a celor politice. Î
m acest context, am decis, de ceva vreme, să-mi depun candidatura pentru poziția de adjunct al procurorului general al României, acolo unde cred că pot contribui astăzi cel mai bine la obiectivul esențial al justiției ca serviciu public. Vreau să le transmit colegilor din DNA faptul că misiunea lor este mai importantă ca oricând, iar cetățenilor să aibă încredere în curajul și profesionalismul instituției”, a transmis Voineag.
Comentează