Plajele din jurul Mării Mediterane sunt martore unui fenomen neobișnuit: sfere misterioase, aproape perfecte, asemănătoare unor nucă de cocos, cartofi păroși sau chiar fructe uriașe de kiwi, au început să fie aduse la mal de valuri. Localnicii și turiștii le-au botezat „bilele Neptun”, iar imaginile cu ele au devenit virale.
La prima vedere, multe dintre aceste bile par artefacte extraterestre sau fragmente dintr-o lume necunoscută, dar oamenii de știință au o explicație: sunt aglomerări compacte de frunze moarte ale unei plante marine unice – Posidonia oceanica, cunoscută popular ca „iarba de Neptun”, care crește doar în Marea Mediterană.
Ce sunt, de fapt, bilele Neptun
Potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Barcelona, aceste bile se formează atunci când frunzele desprinse ale plantei Posidonia se adună pe fundul mării și sunt modelate de curenți și valuri, formând sfere compacte asemănătoare cu niște ghemuri de iarbă subacvatice.
Cercetătorii au descoperit că aceste bile au un rol ecologic crucial: capturează plasticul din apă în timp ce se formează. Fragmente de ambalaje, capace de sticle, pungi, șnururi și chiar șervețele umede rămân prinse între fibrele vegetale.
„Aceste bile acționează ca niște filtre naturale și colectează o mare parte din microplasticele din mare, pe care apoi le aduc la țărm”, explică profesorul Anna Sànchez-Vidal, specialist în științele pământului la Universitatea din Barcelona, citat de Daily Mail.
Bilele Neptun, un avertisment pentru oameni
Studiile din 2018 și 2019, realizate pe patru plaje din Mallorca, au arătat că:
50% dintre mostrele de frunze libere conțineau plastic, în medie până la 600 de fragmente per kilogram.
17% dintre bilele compactate conțineau plastic, dar în concentrații mult mai mari: peste 1.500 de particule pe kilogram.
Astfel, fenomenul arată cât de extinsă este poluarea cu plastic în Marea Mediterană, una dintre cele mai afectate regiuni din lume.
Dincolo de rolul lor în curățarea apelor, Posidonia oceanica este esențială pentru ecosistemele marine:
formează „pajiști subacvatice” unde trăiesc sute de specii de pești;
îmbunătățește calitatea apei, absorbând excesul de nutrienți;
protejează plajele de eroziune;
ajută la combaterea schimbărilor climatice prin captarea dioxidului de carbon și eliberarea de oxigen.
Legătura cu poluarea umană
Cercetătorii avertizează că resturile umane – de la ambalaje și pungi la șervețele, tampoane sau chiar frânghii – ajung în mare prin plajele necurățate, vânt sau scurgerile de canalizare.
„Tot ceea ce aruncăm, într-un fel sau altul, ajunge în mare. Iar aceste bile Neptun ne arată cât plastic circulă deja în ecosistemul marin”, a subliniat prof. Sànchez-Vidal.
Comentează