Fără schimbări reale, burnout-ul devine noua epidemie a joburilor moderne (psiholog)

Burnout-ul a devenit una dintre cele mai răspândite probleme ale angajaţilor din România, iar fără schimbări concrete la nivel personal şi organizaţional riscă să devină o nouă epidemie a pieţei muncii, a declarat, pentru AGERPRES, psihologul Cristian Grigore de la Institutul de Psihiatrie "Socola" din Iaşi, potrivit Agerpres.

Acesta consideră că burnout-ul este boala tăcută a generaţiei moderne de angajaţi, întrucât epuizarea provocată de stresul profesional nu mai înseamnă doar oboseală, ci pierderea sensului şi a motivaţiei, şi avertizează că de la burnout la depresie mai e doar un pas.

"În ultimii ani, burnout-ul a devenit una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate mintală asociată climatului profesional. Vorbim despre o epuizare generată de stresul de la locul de muncă, de presiunea continuă a sarcinilor de serviciu, de lipsa controlului asupra propriului timp şi de conflictul dintre valorile personale şi cerinţele organizaţiei. Burnout-ul nu este doar o stare de oboseală. Este o pierdere a entuziasmului şi motivaţiei, o senzaţie de gol interior care se instalează atunci când simţim că munca nu mai are sens", a explicat acesta, pentru AGERPRES.

El a arătat că fenomenul se manifestă prin epuizare fizică şi psihică, extenuare emoţională, cinism, detaşare.

"Oboseşti chiar şi după un weekend prelungit. Somnul nu mai este odihnitor, iar energia este semnificativ diminuată. Apar cinismul şi detaşarea - ajungi să priveşti cu indiferenţă munca, colegii, clienţii. Apar iritabilitatea şi sarcasmul. Totodată, se înregistrează o scădere a performanţei - productivitatea scade, nu te mai poţi concentra, iar satisfacţia profesională dispare", spune psihologul Cristian Grigore.

Specialistul atrage atenţia că burnout-ul este specific mediului profesional, însă, netratat la timp, poate evolua spre depresie, anxietate şi chiar boli cardiovasculare.

"Un ritm de muncă alert, dublat de lipsa pauzelor, duce inevitabil la suprasolicitare şi epuizare. Angajaţii resimt şi mai acut presiune atunci când deciziile importante sunt luate fără nicio consultare, ceea ce le diminuează sentimentul de control. La toate acestea se adaugă şi conflictul interior apărut atunci când sarcinile cerute intră în contradicţie cu valorile şi principiile personale. În plus, chiar şi atunci când muncesc mult, lipsa recunoaşterii sau a unei recompense alimentează frustrarea şi demotivarea", explică psihologul ieşean.

Recuperarea nu este rapidă, ci poate dura câteva luni şi presupune atât schimbări la nivel individual, cât şi sprijin real din partea angajatorului.

"Burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un semn că ai încercat să fii puternic prea mult timp. El este caracteristic mediului profesional şi se ameliorează atunci când factorii stresanţi sunt înlăturaţi, cum ar fi, de exemplu, concediu prelungit, schimbarea locului de muncă sau schimbarea atitudinii faţă de cerinţele şefului. Depresia şi anxietatea, în schimb, îşi pun amprenta asupra întregii noastre vieţi şi pot avea cauze biologice, psihologice şi sociale. Dacă nu este bine gestionat sau se aşteaptă să treacă de la sine, burnout-ul poate favoriza apariţia depresiei, anxietăţii, tulburărilor de somn şi chiar a bolilor cardiovasculare. Este un semnal de alarmă. Corpul şi mintea transmit că avem nevoie de schimbare. De la burnout la depresie mai este doar un pas", a declarat Cristian Grigore.

Conform acestuia, în burnout nu doar organizaţia contează, întrucât fenomenul nu ţine doar de politicile acesteia, ci şi de modul în care angajatul interpretează şi răspunde la stres.

"În faţa aceleiaşi situaţii, oamenii pot reacţiona diferit. Rezilienţa la stres, capacitatea de a spune 'nu', structura de personalitate - cum ar fi perfecţionismul sau hiperperseverenţa - fac diferenţa între un angajat care face faţă şi unul care ajunge la burnout", afirmă psihologul.

El arată că burnout-ul poate fi prevenit şi gestionat printr-o serie de obiceiuri sănătoase integrate în viaţa de zi cu zi.

"Este esenţial să ne acordăm pauze regulate şi să introducem mici ritualuri de relaxare, care să rupă ritmul alert al muncii. Mişcarea zilnică, fie că este vorba despre sport, plimbări în aer liber sau exerciţii de yoga, contribuie la reducerea tensiunii acumulate. La fel de importantă este practicarea mindfulness-ului şi a tehnicilor de respiraţie, metode simple, dar eficiente de a linişti mintea şi reduce stresul", explică specialistul de la Institutul de Psihiatrie "Socola" din Iaşi.

În opinia sa, un aspect esenţial este "să învăţăm să spunem 'nu' atunci când suntem suprasolicitaţi, când cerinţele depăşesc limitele personale şi stabilirea unor graniţe clare între viaţa profesională şi cea privată".

Somnul odihnitor şi activităţile care aduc bucurie, un hobby, sportul sau timpul petrecut în familie, departe de telefon şi email-urile de serviciu ajută la refacerea echilibrului. Pe de altă parte, e necesară o reevaluare a valorilor şi să verificăm dacă locul de muncă răspunde cu adevărat nevoilor noastre. Dacă liniştea sufletească, dacă siguranţa şi respectul nu se regăsesc în mediul profesional actual, schimbarea poate fi o soluţie. Întreabă-te ce contează pentru tine şi dacă munca actuală este aliniată cu aceste valori, spune acesta.

În cazurile severe, consilierea psihologică şi psihoterapia sunt soluţii pentru a găsi noi strategii de adaptare.

"Cu sprijin adecvat şi măsuri corective, recuperarea este posibilă. În general, ai nevoie de 4-6 luni pentru a diminua semnificativ simptomele burnout-ului. Avem nevoie de organizaţii care să înţeleagă importanţa sănătăţii mintale, dar şi de angajaţi care să îşi acorde permisiunea de a se opri, de a respira şi de a cere ajutor", a conchis psihologul Cristian Grigore.