Cu ocazia evenimentului „Identitate: De la cartea electronică la portofelul european”, organizat ieri, 19 martie, de către Edge Institute în marja împlinirii unui an de activitate, organizația a lansat noul studiu AtlasIntel despre percepția românilor privind digitalizarea serviciilor publice. Principalele rezultate ale acestuia au fost prezentate și interpretate de către sociologul Barbu Mateescu, prin comparație cu datele relevate de anteriorul studiu AtlasIntel pentru Edge Institute, lansat în noiembrie 2025.
Efectuat în perioada 4–10 martie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 2.325 respondenți adulți din România, sondajul arată un sprijin categoric al românilor pentru digitalizare și reconfirmă optimismul digital al cetățenilor. Totodată, respondenții manifestă o profundă nemulțumire față de ritmul în care statul român gestionează transformarea digitală.
Digitalizarea este văzută pozitiv de circa 4 din 5 români, dar nu și felul în care statul o livrează
Datele studiului arată că 78,5% dintre români consideră că digitalizarea este un lucru bun sau foarte bun, semn că există un bazin solid de susținere publică pentru transformarea digitală. De remarcat este, de asemenea, că numărul cetățenilor care evaluează în termeni pozitivi digitalizarea a crescut cu circa 6 puncte procentuale.
Simultan, percepția despre stadiul actual digitalizării în România rămâne critică: 83,4% dintre respondenți spun că România este doar „puțin digitalizată” sau „parțial digitalizată”, în timp ce doar 8,4% o consideră „destul de digitalizată” sau „foarte digitalizată”. Cu toate acestea, numărul celor care evaluează în termeni negativi stadiul transformării digitale a țării a scăzut la rândul său cu circa 14 puncte procentuale.
Pentru români, digitalizarea înseamnă înainte de toate dispariția cozilor la ghișeu
Când sunt întrebați ce avantaje concrete regăsesc în digitalizare, românii indică, într-o măsură semnificativă de peste 82,3% dintre respondenți (peste 4 din 5 români), posibilitatea de a trimite cereri și de a rezolva probleme în relația cu statul exclusiv online, fără deplasare la ghișeu. Alte elemente definitorii sunt posibilitatea de a avea toate documentele în telefon, într-o formă digitală utilizabilă în relația cu statul sau cu companiile (43,8%), precum și eliminarea situațiilor în care cetățenii trebuie să transporte documente între instituții (43,1%).
Principalul beneficiu perceput: câștigul de timp
Românii văd digitalizarea mai ales ca pe un instrument de eficientizare. 79,1% spun că principalul beneficiu este faptul că oamenii câștigă timp nemaifiind nevoiți să meargă la ghișeu. Alte avantaje importante sunt accesul mai ușor și mai rapid la informații și servicii (60,4%) și reducerea birocrației în instituțiile statului (54,9%). Pentru public, digitalizarea nu este o temă abstractă sau strict tehnologică, ci una legată direct de experiența de zi cu zi în relația cu administrația.
Ritmul actual al digitalizării este considerat prea lent
Cea mai fermă concluzie a studiului este legată de viteza transformării. 86,6% dintre respondenți evaluează ritmul actual al digitalizării statului drept lent sau foarte lent. Acest rezultat confirmă un decalaj clar între așteptările populației și capacitatea instituțiilor de a livra servicii publice moderne într-un ritm credibil.
Serviciile digitale sunt deja folosite pe scară largă
Majoritatea românilor au interacționat deja cu servicii publice online în ultimul an. 60,2% au plătit online taxe sau impozite, 49,6% au folosit programări online pentru obținerea unor documente ori pentru transport, iar 32,6% au făcut programări online la spitale publice. Aproape 30% spun că au obținut pe cale digitală acte sau documente de la primărie, ANAF sau alte instituții. În esență, deschiderea cetățenilor de a apela la servicii publice digitale și de a interacționa pe cale virtuală cu statul devine din ce în ce mai pronunțată, în timp ce perspectiva asupra nivelului de digitalizare a acestor servicii se menține la un nivel lacunar.
Cei care folosesc serviciile online sunt, în general, mulțumiți
În rândul utilizatorilor de servicii digitale publice, 70,9% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de interacțiunile online cu instituțiile. Rezultatul sugerează că, acolo unde serviciile digitale există și funcționează, ele sunt apreciate. Problema principală nu pare să fie respingerea digitalizării de către cetățeni, ci extinderea prea lentă și mai degrabă inegală a acestor soluții. Se înregistrează și o îmbunătățire față de noiembrie 2025 a ponderii celor „destul de mulțumiți”.
Prioritățile sunt clare: documente digitale, sănătate și acces online la acte
Întrebați ce ar trebui digitalizat cu prioritate, românii plasează pe primele locuri o aplicație în care să existe toate documentele personale, utilizabile în relația cu instituțiile și mediul privat (53,7%), programarea online la spitale și accesul la dosarul medical (50,3%), dar și obținerea electronică a actelor personale de la instituții (37,8%). Tot la 37,8% apare și accesul online de rețete medicale, adeverințe sau trimiteri medicale. Practic, 1 din 2 români consideră că prioritatea absolută este dezvoltarea unei aplicații pentru relația cu statul și sectorul privat, în anul în care România ar trebui să dezvolte deja o versiune a portofelului european de identitate digitală.
Temerile legate de digitalizare țin mai ales de încredere și accesul la datele personale
Deși susțin digitalizarea, românii identifică și riscuri. 56,9% se tem de accesul la datele personale fără acordul cetățenilor, 51,3% menționează dependența față de rețelele sociale, iar 44,8% spun că îi îngrijorează faptul că devine tot mai greu să deosebești ce este real de ce este generat de inteligența artificială. Aceste răspunsuri confirmă teza că transformarea digitală transpare dincolo de infrastructură, iar clădirea unei relații de încredere între stat și cetățean în era virtuală și consolidarea unor mentalități digitale în spațiul public sunt priorități incontestabile.
Digitalizarea apare pe fondul unei nemulțumiri sociale mai largi
Studiul arată că 74,8% dintre români spun că principala lor îngrijorare este corupția din instituțiile statului. În același timp, 53,8% consideră că România merge într-o direcție greșită, iar 71,1% spun că țara are nevoie de schimbări majore. În acest context, digitalizarea nu este percepută doar ca un upgrade tehnologic, ci ca parte a unei reforme mai ample, legate de eficiență, transparență și funcționarea corectă a statului.
Metodologie
Studiul a fost realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute pe un eșantion de 2.325 respondenți din populația adultă a României, prin metodologie de recrutare digitală aleatorie (Atlas RDR). Datele au fost colectate în perioada 4–10 martie 2026. Marja de eroare este ±2 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.
Despre Edge Institute
Lansat în martie 2025 la inițiativa unor lideri din tech, educație și mediul academic, think tank-ul Edge Institute caută să faciliteze transformarea digitală a României prin advocacy, materiale de politică publică, cercetări și proiecte strategice.
Comentează