Finanțele și politica Franței sunt în criză, scrie într-o analiză Associated Press, relatează Mediafax. Proteste violente au avut loc deja în Franța.
Președintele Emmanuel Macron tocmai a numit un nou prim-ministru, a patra persoană care ocupă această funcție în ultimele 12 luni.
Deficitul Franței este scăpat de sub control
Costurile împrumuturilor sunt în creștere.
În tot acest timp, parlamentul nu reușește să obțină majoritatea necesară pentru a aborda problema cheltuielilor.
Este o cădere gravă pentru o mare putere industrială care are a doua cea mai mare economie din Europa,
Cum a ajuns Franța în această situație?
Mai întâi pandemia, apoi criza energetică.
Franța și-a echilibrat bugetul pentru ultima oară în 1973 și a menținut un stat social generos, cu protecții puternice pentru lucrători.
Acest lucru a funcționat ani de zile, atâta timp cât creșterea economică solidă a adus venituri fiscale în vistieria guvernului și a împiedicat deficitele să scape de sub control.
Mai întâi în calitate de ministru al economiei și apoi, din 2017, în calitate de președinte, Macron a luat măsuri pentru a îmbunătăți creșterea economică și finanțele statului, reducând impozitele și cheltuielile și ridicând vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Datoria acumulată era mare — peste 90% din produsul intern brut anual începând cu 2008 — dar gestionabilă datorită creșterii constante, ratelor dobânzilor aproape de zero pentru o mare parte a ultimului deceniu și ratingului de credit solid al Franței, care i-a permis să împrumute în condiții favorabile.
Apoi a venit pandemia, urmată de o criză energetică după ce Rusia a întrerupt majoritatea aprovizionării cu gaze naturale în urma invaziei din 2022 a Ucrainei.
Guvernul a cheltuit sume mari pe subvenții pentru a menține afacerile pe linia de plutire și a proteja consumatorii de facturile mai mari la gaz și electricitate.
În același timp, a avut loc o schimbare globală a ratelor dobânzilor, care au crescut brusc.
Aproape peste noapte, datoria acumulată a crescut
De la 98% din PIB în anul 2019, înainte de pandemie, la 114% în 2020, unde a rămas.
Deficitul anual de anul trecut a crescut peste previziuni, ajungând la 5,8%, cu mult peste limita de 3% prevăzută de normele Uniunii Europene.
Franța nu este singura țară care s-a îndatorat în ultimii ani
Datoria sa este mai mică decât cea a Greciei, care reprezintă 152% din PIB, și a Italiei, care este de 138%. De asemenea, este mai mică decât cea a Statelor Unite, care este de 119%.
Franța nu beneficiază însă de avantajul Statelor Unite, care dețin moneda de rezervă dominantă la nivel mondial, ceea ce susține capacitatea Washingtonului de a contracta împrumuturi, în timp ce Grecia a înregistrat excedente bugetare după ce a fost salvată financiar, iar Italia și-a redus deficitul anul trecut.
Obligațiunile grecești pe 10 ani au acum un randament de 3,3%, ceea ce indică faptul că piața le consideră mai puțin riscante decât cele franceze.
Comentează