Experţi din cadrul Centrului pentru Promovarea Participării şi Democraţiei (CPD) al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) au participat la un raport UNESCO privind libertatea de exprimare, un document care evidenţiază o deteriorare "semnificativă" a libertăţii de exprimare şi a condiţiilor de exercitare a jurnalismului la nivel mondial, potrivit Agerpres.
La elaborarea raportului "World Trends in Freedom of Expression and Media Development 2022-2025: Journalism Shaping a World at Peace" au participat şi experţii români, beneficiind de sprijinul Catedrei UNESCO pentru Politici în Ştiinţă şi Inovare din cadrul SNSPA şi al ambasadoarei Simona-Mirela Miculescu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, informează un comunicat de presă al SNSPA.
Potrivit acestuia, raportul arată că indicele global al libertăţii de exprimare a scăzut, marcând cel mai accentuat declin din ultimele decenii, evoluţie care este corelată cu slăbirea instituţiilor democratice, creşterea polarizării sociale, diminuarea încrederii publice în mass-media şi amplificarea dezinformării, fenomen accentuat de expansiunea rapidă a noilor tehnologii, în special a inteligenţei artificiale generative.
"Contribuţia SNSPA la acest raport este substanţială. Echipa CPD-SNSPA a coordonat un studiu internaţional inclus în capitolul 2 al raportului, care analizează impactul noilor tehnologii, inclusiv inteligenţa artificială, asupra democraţiei, jurnalismului şi viitorului locurilor de muncă. Studiul reuneşte date din România, Statele Unite ale Americii, Africa de Sud şi Mexic, oferind o perspectivă comparativă asupra transformărilor majore din ecosistemul informaţional global", susţine sursa citată.
Documentul semnalează o creştere semnificativă a autocenzurii în rândul jurnaliştilor, precum şi intensificarea atacurilor asupra profesioniştilor din media. În perioada 2022 - 2025, 186 de jurnalişti au fost ucişi, majoritatea în zone de conflict.
Raportul evidenţiază şi escaladarea hărţuirii online, în special împotriva femeilor jurnaliste, precum şi presiunile comerciale şi tehnologice care subminează pluralismul şi diversitatea media.
"Raportul identifică şi evoluţii pozitive. Între 2020 şi 2025, aproximativ 1,5 miliarde de persoane au obţinut acces la social media şi platforme de mesagerie, extinzând oportunităţile de participare civică. Jurnalismul de investigaţie colaborativ a cunoscut o dezvoltare semnificativă, modelele de abonament pentru ştiri s-au consolidat, iar în tot mai multe state au fost adoptate legi care recunosc şi protejează media comunitară ca sursă esenţială de informaţie locală", subliniază SNSPA.
Conform sursei citate, UNESCO solicită statelor membre să trateze protejarea şi finanţarea jurnalismului independent ca o prioritate, să consolideze transparenţa şi guvernanţa mediului digital prin cooperare multisectorială şi să investească în educaţia media şi informaţională, astfel încât cetăţenii să poată naviga critic şi responsabil într-un ecosistem informaţional tot mai complex.
Comentează