Speranțele blocului comunitar privind diplomația cu regimul sunt sortite eșecului, a declarat Avi Nir-Feldklein pentru POLITICO.
Țările europene se află deja în vizorul agresiunii Iranului și ar trebui să renunțe la insistența de a găsi soluții diplomatice la criză, a afirmat principalul trimis al Israelului pe lângă Uniunea Europeană.
Continentul „este în război cu Iranul” și se află de mult timp în această situație, a declarat Avi Nir-Feldklein, ambasadorul Israelului la UE, într-un interviu acordat POLITICO, făcând apel la Europa să sprijine fără echivoc eforturile militare menite să înlăture regimul de la Teheran.
Reacția Europei după loviturile asupra Iranului
După ce Israelul și SUA au lovit Iranul sâmbătă, provocând represalii din partea Teheranului, guvernele europene au îndemnat în general la reținere și diplomație, încercând să evite implicarea într-un război mai amplu. Iranul a declarat marți că, dacă țările europene se alătură atacurilor americano-israeliene, le va considera parte în conflict.
„Nu trebuie să ai rachete sau drone lansate pe teritoriul tău pentru a fi în război cu Iranul. Au existat atacuri pe teritoriul european inițiate de agenți iranieni”, a spus Nir-Feldklein. „Aceștia au operat și au ucis persoane pe teritoriul european și înainte.”
Acuzații privind atacuri pe teritoriul european
Instanțele și serviciile de informații europene au legat în repetate rânduri Iranul de comploturi de asasinat și acte de terorism pe continent, inclusiv de un atentat cu bombă dejucat în 2018 în Franța, care a dus la condamnarea unui diplomat iranian în Belgia.
Reacția continentului la raidurile aeriene americano-israeliene care l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și pe alți lideri de rang înalt a fost mixtă. În timp ce Germania și Marea Britanie au salutat eforturile de a pune capăt regimului teocratic represiv, Spania și-a exprimat îngrijorarea față de atacurile surpriză, care au avut loc în timp ce negocierile privind programul nuclear iranian erau încă în desfășurare.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a calificat acțiunea drept „nejustificată și periculoasă”, iar o declarație comună în numele UE a cerut „maximă reținere, protecția civililor și respectarea deplină a dreptului internațional”, solicitând totodată „eforturi diplomatice pentru reducerea tensiunilor”.
Diviziuni în UE și apel la acțiuni ferme
Nir-Feldklein a respins apelurile europene la negocieri cu actualul regim, susținând că „nu spun ceea ce cred cu adevărat. De fiecare dată, pentru ei este ca într-un bazar persan — îi spun negociatorului ce vrea să audă, dar fac exact opusul. Ei nu cred în negociere.”
„UE este compusă din 27 de țări — este firesc să existe diferențe”, a adăugat el, „dar binele și răul ar trebui măcar să fie ușor de stabilit, iar regimul iranian este cu siguranță ceva greșit.”
„Vedem unele state membre care înțeleg acum ce se întâmplă în Cipru — că ar trebui să ia în considerare tot felul de acțiuni”, a spus el. Franța a anunțat marți că va trimite sisteme antirachetă și antidronă în Cipru, iar Marea Britanie analizează posibilitatea trimiterii unei nave de război în Mediterana, în cadrul unor „operațiuni defensive”.
Poziția Marii Britanii și temerile UE
Premierul britanic Keir Starmer a afirmat în repetate rânduri că Regatul Unit nu se va implica în atacuri ofensive în Orientul Mijlociu. Luni, el a declarat că nu crede în „schimbarea regimului din aer” și că Marea Britanie a învățat să nu se implice în războaie ilegale fără un plan „viabil”.
„Țările din Golf își calculează în acest moment reacția la atacul iranian. Dacă Europa dorește să joace un rol, depinde de ea ce rol vrea să își asume”, a spus Nir-Feldklein. Continentul ar trebui „să susțină, să înțeleagă și să manifeste răbdare față de obiectivele” în care crede, respectiv „că acest regim este unul greșit și că poporul iranian ar trebui să își decidă singur viitorul”.
Ambasadori și miniștri de externe din întregul bloc comunitar s-au reunit duminică în discuții cu ușile închise, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convocat luni o reuniune de urgență a echipei sale pentru a discuta reacția la criză.
Potrivit unui oficial care a dorit să rămână anonim pentru a vorbi deschis, preocupările UE includ „situații de urgență, ajutor umanitar, sprijin pentru cetățenii noștri, consecințe asupra lanțurilor de aprovizionare, închiderea spațiului aerian, o posibilă creștere a migrației, riscuri cibernetice și eventuale celule iraniene dormante”.
Comentează