Determinarea Europei de a pune capăt dependenței de combustibilii fosili ruși se ciocnește din ce în ce mai mult cu realitatea: continentul continuă să importe cantități record de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc, în timp ce rezervele de gaze naturale se epuizează mai rapid decât se aștepta în timpul iernii, rata de umplere scăzând sub 40%, scrie energypress.gr.
Conform calculelor agenției de știri ruse TASS, bazate pe date de la centrul analitic Bruegel, cu sediul la Bruxelles, importurile de GNL rusesc din UE s-au ridicat la 2,276 miliarde de metri cubi în ianuarie. Acest nivel reprezintă o ușoară creștere față de decembrie 2025 și o creștere semnificativă față de cele 2,05 miliarde de metri cubi importate în ianuarie anul precedent.
Per total, importurile de GNL în Europa s-au ridicat la 12,2 miliarde de metri cubi pentru luna respectivă, în creștere cu 1,3% față de luna precedentă și cu 6% față de anul precedent.
Această creștere a avut loc în ciuda deciziei Uniunii Europene de la sfârșitul lunii ianuarie de a aproba o interdicție completă a aprovizionării cu GNL din Rusia începând cu 1 ianuarie 2027, urmând ca interdicția transportului de gaze naturale rusești prin conducte să aibă loc începând cu 30 septembrie același an. Regulamentul a intrat în vigoare la începutul lunii februarie, transmițând un mesaj politic clar cu privire la intențiile pe termen lung ale Uniunii.
Cu toate acestea, piețele, infrastructura existentă și preocupările pe termen scurt privind securitatea energetică prezintă o imagine mult mai complexă.
Redresarea cererii de GNL în timpul iernii
Creșterea importurilor de GNL în ianuarie nu s-a limitat la Rusia. Livrările din Statele Unite au crescut cu 18% față de luna precedentă, ajungând la 8 miliarde de metri cubi, consolidând SUA ca principal furnizor de GNL al Europei. Importurile din Africa s-au ridicat la aproximativ 772 de milioane de metri cubi, în timp ce Orientul Mijlociu a furnizat aproximativ 571 de milioane de metri cubi.
În ciuda diversificării surselor, GNL-ul rusesc a menținut o prezență puternică. Deși livrările totale către UE au scăzut cu 5,6% în 2025, la 20,3 miliarde de metri cubi, Rusia a rămas al patrulea cel mai mare furnizor de gaze naturale al Uniunii, după Norvegia, SUA și Algeria. În total, Rusia a furnizat aproximativ 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale statelor membre în 2025, inclusiv GNL și fluxurile prin conducte.
Rolul esențial al proiectului Yamal
Reziliența exporturilor de GNL rusesc este direct legată de Yamal LNG, proiectul emblematic de lichefiere al Moscovei din Peninsula Arctică Yamal. Terminalul a transportat 1,69 milioane de tone metrice de GNL către Europa în ianuarie, o creștere de 8% față de aceeași lună a anului trecut, în ciuda obiectivului declarat al UE de a se retrage treptat de energia rusească.
Datele de la compania internațională de monitorizare a comerțului Kpler, citate de grupul german de mediu Urgewald, arată că 23 din cele 25 de încărcături de GNL care au plecat din Yamal în ianuarie aveau destinația porturilor europene, restul de două fiind expediate către China. Aceste date sugerează că, deocamdată, Europa rămâne principala destinație pentru producția de Yamal.
Europa rămâne cel mai mare client de GNL rusesc
În ciuda interdicției iminente, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare cumpărător de GNL rusesc din lume. Urgewald estimează că statele membre au importat GNL rusesc în valoare de 7,2 miliarde de euro numai în 2025 - venituri despre care criticii spun că ajută la finanțarea mașina de război a Kremlinului.
Terminalul GNL Yamal se află în centrul acestei relații comerciale. Din cele 19,7 milioane de tone metrice de GNL exportate din proiect în 2025, peste 15 milioane de tone - aproximativ 76% - au ajuns în destinații europene. Franța a devenit cel mai mare cumpărător, importând 6,3 milioane de tone, reprezentând aproape 42% din mărfurile europene ale Yamal. Belgia a urmat cu aproximativ 4,2 milioane de tone, majoritatea fiind manipulate prin terminalul Zeebrugge, un hub cheie de GNL care a fost criticat politic și de mediu.
Potrivit Centrului pentru Cercetarea Energiei și Aerului Curat, în decembrie, UE a reprezentat din nou 49% din totalul exporturilor de GNL rusesc la nivel mondial, depășind China și Japonia. Numai în acea lună, UE a importat GNL rusesc în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro, ceea ce a reprezentat aproape jumătate din totalul de 1,3 miliarde de euro al importurilor de combustibili fosili din Rusia.
Franța, Belgia și Spania s-au aflat în fruntea listei importatorilor de GNL, subliniind faptul că unele dintre cele mai mari economii ale Uniunii rămân profund legate de aprovizionarea cu gaze rusești, chiar dacă acestea insistă politic asupra sancțiunilor și a diversificării.
Fisuri în cadrul Uniunii
Problema importurilor de energie din Rusia continuă să scoată la iveală fisuri în cadrul UE. Ungaria, care s-a opus sancțiunilor asupra energiei rusești de ani de zile, a fost cel mai mare importator total de combustibili fosili rusești din UE în decembrie, cu achiziții în valoare de 337 de milioane de euro. Acestea au inclus țiței în valoare de 130 de milioane de euro prin conducta Druzhba, exceptată de sancțiuni, și gaze naturale în valoare de 207 milioane de euro prin conducte.
Aceste achiziții au transformat Ungaria în al patrulea cel mai mare cumpărător individual de combustibili fosili ruși la nivel global în decembrie, subliniind rezistența de lungă durată a prim-ministrului Viktor Orban față de poziția intransigentă a Bruxelles-ului față de Moscova.
Cu toate acestea, importurile UE de GNL rusesc au scăzut cu 13% în 2025, contribuind la o scădere generală de 31% a importurilor de gaze rusești. Această scădere s-a datorat în principal unei prăbușiri de 45% a fluxurilor de gaze prin conducte după încheierea tranzitului de gaze prin Ucraina - o evoluție care a forțat Europa să se bazeze mai mult pe GNL, inclusiv pe încărcăturile rusești.
Termenele limită se restrâng
Interdicția din 2027 este concepută pentru a oferi statelor membre timp pentru a extinde infrastructura GNL, a obține contracte alternative de aprovizionare, a stimula sursele regenerabile de energie și a reduce cererea generală de gaze. Cu toate acestea, criticii susțin că achizițiile continue de cantități mari de GNL rusesc riscă să consolideze noi dependențe și să submineze narațiunea morală și strategică a Uniunii.
Susținătorii abordării graduale susțin că o închidere bruscă ar putea duce la creșteri bruște ale prețurilor și la penurii, în special în iernile reci, provocând reacții sociale și politice negative împotriva tranziției energetice în sine.
Comentează