De fiecare dată când credem că suntem aproape de a înțelege pe deplin corpul uman, apare ceva nou și neașteptat. Recent, o echipă de cercetători a descoperit entități ciudate, numite „obelisc”, care trăiesc în interiorul corpului uman și care au trecut neobservate până acum, potrivit earth.com.
Prezența lor surprinzătoare pune sub semnul întrebării multe presupuneri și ridică întrebări importante despre ce alte lucruri ar putea exista în interiorul nostru fără să știm. Acești „noi vizitatori” par a fi mai mici decât majoritatea virusurilor studiate în biologia de bază. În loc să se comporte ca microbii cunoscuți, ei par să reprezinte ceva diferit.
Descoperirea a fost făcută atunci când cercetătorii au început să analizeze baze uriașe de date genetice, căutând tipare care nu corespundeau niciunui organism cunoscut.
Această descoperire neobișnuită a fost coordonată de laureatul Premiului Nobel pentru Medicină Andrew Fire, de la Universitatea Stanford.
Obeliscuri în interiorul corpului uman
Aceste obeliscuri nu seamănă cu formele de viață obișnuite, iar numele lor provine de la forma distinctivă pe care o au.
„Este nebunie curată”, spune Mark Peifer, biolog celular și de dezvoltare la Universitatea din Carolina de Nord (UNC). „Cu cât ne uităm mai atent, cu atât vedem lucruri mai nebunești.”
Ele seamănă cu ceea ce oamenii de știință numesc viroizi – bucle infecțioase de ARN cunoscute pentru efectele lor asupra plantelor. Obeliscurile împărtășesc unele caracteristici cu acești agenți patogeni ai plantelor, dar apar în bacterii asociate corpului uman.
Potrivit lui Matthew Sullivan, biolog integrativ la Universitatea de Stat din Ohio, implicațiile asupra sănătății umane nu sunt încă clare.
Ce este ARN-ul – pe scurt
ARN-ul (acid ribonucleic) este o moleculă esențială care joacă mai multe roluri importante în toate celulele vii. El poate fi văzut ca un „mesager” care transformă instrucțiunile genetice stocate în ADN în proteinele necesare construirii și reparării organismului.
Spre deosebire de ADN, care are de obicei formă de dublu helix, ARN-ul este în general monocatenar și se poate plia în diferite forme pentru a-și îndeplini funcțiile.
Există mai multe tipuri de ARN:
-ARN mesager (mRNA),
-ARN de transfer (tRNA),
-ARN ribozomal (rRNA), component esențial al ribozomilor, „fabricile” de proteine ale celulei.
ARN-ul nu servește doar la producerea proteinelor. El poate regla expresia genelor și poate acționa chiar ca un catalizator în anumite reacții chimice.
Unele molecule de ARN pot „porni” sau „opri” gene, controlând ce proteine sunt produse și când. Acest mecanism este esențial pentru dezvoltare și pentru adaptarea la mediu.
Bucle ciudate de ARN
Virusurile au de obicei un înveliș protector format din proteine. Obeliscurile par să nu aibă acest înveliș. În schimb, ele poartă instrucțiunile genetice sub forma unor mici bucle de ARN.
Spre deosebire de virusurile clasice, ele nu par să codifice structuri proteice. Aceste diferențe sugerează că definițiile actuale ale vieții ar putea avea nevoie de o regândire.
Obeliscuri răspândite în corpul uman
Nu există un singur tip de obelisc. Mii de variante diferite au fost identificate în urma analizării seturilor genetice. Descoperirile provin din mai multe regiuni ale lumii, ceea ce arată că nu este vorba despre o curiozitate izolată.
Obeliscurile au fost găsite în diferite părți ale corpului, inclusiv în bacteriile din cavitatea bucală și în cele din tractul intestinal.
Semnăturile genetice sugerează că anumite tipuri preferă anumite zone, ceea ce indică o relație complexă cu ecosistemele interne ale organismului, deși rolul lor exact rămâne necunoscut.
Mistere evolutive
Natura lor neobișnuită ridică întrebări despre legătura dintre virusuri, viroizi și aceste noi entități.
O întrebare veche în biologie este dacă virusurile actuale provin din forme simple de ARN sau dacă au fost inițial mai complexe și au pierdut trăsături de-a lungul timpului.
Obeliscurile adaugă o piesă nouă acestui puzzle și îi fac pe cercetători să se întrebe cât de vechi sunt aceste forme și cum au apărut în istoria vieții pe Pământ.
Cum pot fi clasificate obeliscurile
Obeliscurile nu se încadrează ușor în categoriile existente.
Nu sunt virusuri clasice, nu sunt bacterii și nici viroizi tipici.
Descoperirea lor sugerează că ar putea exista clase întregi de forme de viață bazate pe ARN pe care încă nu le cunoaștem, ceea ce complică înțelegerea completă a lumii microbiene.
Cercetarea a implicat analizarea unor baze de date genetice uriașe provenite din microbi asociați corpului uman. Cercetătorii au folosit instrumente computaționale noi pentru a identifica molecule de ARN circulare, filtrând cu atenție rezultatele pentru a evita erorile.
Efortul a scos la iveală o lume stranie care până acum trecuse neobservată.
O perspectivă nouă
„Aceasta este una dintre cele mai interesante perioade pentru a lucra în acest domeniu”, a declarat Simon Roux, biolog computațional la DOE Joint Genome Institute, Lawrence Berkeley National Laboratory.
Această afirmație reflectă entuziasmul general al specialiștilor care descoperă constant surprize analizând datele moleculare.
Studiul care a prezentat pentru prima dată obeliscurile a fost publicat pe 21 ianuarie pe platforma bioRxiv, stârnind interesul cercetătorilor din domeniul microbiologiei.
Ce urmează?
Deși obeliscurile trăiesc în bacterii care, la rândul lor, trăiesc în corpul nostru, impactul asupra sănătății umane este încă necunoscut. Dacă aceste entități influențează comportamentul bacteriilor, ele ar putea avea efecte indirecte asupra organismului nostru. Deocamdată, nimeni nu știe ce consecințe pe termen lung pot exista.
Corpul uman nu este doar un ansamblu de organe și țesuturi, ci un univers dens populat de microorganisme, multe dintre ele încă necunoscute.
Obeliscurile ar putea fi doar un exemplu dintr-o serie de descoperiri viitoare care vor schimba modul în care definim viața și elementele ei de bază.
Până atunci, cercetătorii continuă să observe, să învețe și să încerce să înțeleagă aceste mici entități care au reușit să se ascundă la vedere.
Comentează