Ministrul Justiției, Radu Marinescu, este suspectat că și-ar fi plagiat teza de doctorat, susținută în anul 2009 la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității din Craiova, sub coordonarea prof. univ. dr. Ion Dogaru. Lucrarea lui Radu Marinescu ar conține segmente vaste preluate fără nicio formă de atribuire, se arată într-o anchetă PressOne, realizată de jurnalista Emilia Șercan.
Toate armele pe masă: începe lupta pentru controlul dosarelor și al puterii politice
Acuzațiile aduse ministrului Justiției
Potrivit analizei PressOne, cel puţin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul ”Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” conţin text copiat din alţi autori. Este vorba despre 140 de pagini din cele 247 ale lucrării.
Radu Marinescu a obţinut titlul de doctor în Drept în 2009, la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru.
Cea mai mare parte a conţinutului plagiat provine din alte trei lucrări, iar în unele situaţii calupurile de text preluat cuvânt cu cuvânt se întind chiar şi până la 25 de pagini consecutive, susţine PressOne într-o investigaţie realizată de jurnalista Emilia Şercan, care a dezvăluit plagiate şi titluri academice obţinute prin fraudă în cazul mai multor persoane publice.
Conform PressOne, tehnica de preluare neautorizată de conţinut folosită de actualul ministru al Justiţiei este cea mai des întâlnită în tezele de doctorat ale demnitarilor români: plagiatul copy-paste. Această tehnică se referă la copiatul cuvânt cu cuvânt al unui text, fără ca acesta să fie marcat cu ghilimele - semnele care demarchează un text preluat - şi fără a fi atribuit autorului original.
Cea mai mare parte a conţinutului descoperit ca fiind plagiat în lucrarea de doctorat a lui Radu Marinescu provine dintr-un volum care nu a fost citat nicio singură dată în întreg conţinutul tezei de doctorat a ministrului Justiţiei Radu Marinescu şi nici nu a fost inclus în Bibliografie.
Volumul se intitulează Înscrisurile. Mijloace de probă în procesul civil, apărut în 1998 la Editura All, semnat de Florea Măgureanu – fost profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Româno-Americane. Este vorba despre 62 de pagini din cele 140 în care există conţinut plagiat.
O altă lucrare din care a plagiat Radu Marinescu are titlul Probele în procesul civil şi a apărut sub semnătura Mariei Fodor la Editura Universul Juridic, în 2006. Cele 26 de pagini de text plagiat în teza ministrului Justiţiei din această lucrare au fost copiate cu tot cu note de subsol
Alte 53 de pagini din doctoratul lui Radu Marinescu sunt plagiate din lucrarea Probele în procesul civil, apărută în anul 1996 la Editura AnkaRom din Iaşi şi semnată de Radu Dumitru şi Dan Tudurache. Lucrarea nu a fost citată nici măcar o singură dată în întreg conţinutul tezei de doctorat a ministrului Justiţiei Radu Marinescu şi nici nu a fost inclusă în Bibliografie.
Poziția lui Radu Marinescu
Ministrul Radu Marinescu a acordat un interviu pentru cei de la PressOne, în care neagă faptul că ar fi plagiat, conform normelor aflate în vigoare la momentul respectiv.
Emilia Șercan: În CV-ul dumneavoastră apare că ați fost lector. Așa scrieți în CV-ul propriu, că ați fost lector la Universitatea...
Radu Marinescu: „Titu Maiorescu”, pentru o scurtă perioadă de timp. O universitate privată.
E Ș.: O scurtă perioadă de 10 ani. Așa reiese din CV-ul dumneavoastră, o scurtă perioadă de 10 ani.
R. M.: Da, este perioada care este menționată în CV. Nu am avut niciun motiv să ascund în CV activitatea pe care am desfășurat-o.
E Ș.: Dar ați fost cadru didactic titular? Pentru că acolo scrie doar „lector”. Ați fost titularizat la această universitate, sau doar colaborator?
R. M.: Nu, am fost titular acolo.
E Ș.: A, deci ați dat concurs pe post, ați fost lector...
R. M.: Repet, la momentul respectiv... Dar, încă o dată, doamna Șercan, dacă aveți dubii cu privire la activitatea mea, încă o dată, puteți să o supuneți examinării autorităților care se pot pronunța cu această chestiune. Altceva nu am de comentat.
E Ș.: Am înțeles. Dar totuși aș dori să clarificăm, pentru că am oportunitatea [acestei discuții] cu dumneavoastră. Acum dumneavoastră sunteți colaborator la Universitatea din Craiova, sau sunteți cadru didactic titular?
R. M.: Nu, doar colaborator, doamna Șercan. Nu am o catedră universitară.
E Ș.: Și, în perioada de când ați devenit ministru, ați mai ținut cursuri sau le-ați suspendat?
R. M.: Nu, nu le-am mai suspendat. Am mai ținut cursuri online.
E Ș.: Deci ați ținut online. Am înțeles. Și mai e un lucru pe care aș dori să mă ajutați să-l înțeleg. Tot în CV-ul dumneavoastră spuneți că ați avut un stagiu de pregătire sau... la Tilburg, în Olanda. Ce, mai exact, ce s-a întâmplat acolo și în ce perioadă s-a derulat?
R. M.: A fost un schimb de studenți și am urmat cursuri la Universitatea din Tilburg în domeniul dreptului internațional și dreptului european.
E Ș.: Pentru ce perioadă?
R. M.: Din câte rețin, o lună sau două luni. Sincer, e foarte mult de atunci.
Ministrul Justiției a demarat selecția pentru șefii parchetelor
Ministerul Justiţiei declanşează procedura de selecţie pentru funcţiile de procuror general şi de adjunct al procurorului general, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DNA şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DIICOT. 9 februarie, ora 12.00 este termenul pentru depunerea canfidaturilor, iar 2 martie este data la care propunerile vor fi trimise de către ministrul Justiţiei către CSM.
Ministerul Justiţiei anunţă joi declanşarea procedurii de selecţie a procurorilor în vederea formulării propunerilor de numire pentru ocuparea funcţiilor de procuror general şi de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Ministerul Justiţiei organizează, la sediul său din Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, Sector 5, cod poştal 050741, în perioada 08.01.2026 – 02.03.2026, selecţia procurorilor în vederea formulării către Preşedintele României a propunerilor de numire pentru ocuparea următoarelor funcţii vacante de conducere din cadrul parchetelor:
procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), funcţie vacantă începând cu data de 31.03.2026;
adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), funcţie vacantă începând cu data de 29.06.2026;
procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), funcţie vacantă începând cu data de 31.03.2026;
procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), funcţie vacantă începând cu data de 29.06.2026;
procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), funcţie vacantă;
procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), funcţie vacantă începând cu data de 14.04.2026;
procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), funcţie vacantă începând cu data de 29.06.2026;
procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), funcţie vacantă.
Procurorii pot depune cereri de înscriere, care trebuie să cuprindă precizarea funcţiei de conducere pentru care se depune candidatura, până la data de 09.02.2026, ora 12.00, la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei din Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, Sector 5.
Condiţiile de participare la selecţie
Pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul prezentei proceduri de selecţie procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător. Conform prevederilor art. 144 alin. (1) raportate la prevederile art. 128 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, vechimea de 15 ani trebuie să fie îndeplinită până la data corespunzătoare ultimei zile inclusiv a termenului de înscriere la procedura de selecţie. Potrivit prevederilor art. 294 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2025 privind unele măsuri temporare în domeniul justiţiei, precum şi pentru modificarea unor acte normative, până la data de 31 decembrie 2026, în calculul vechimilor prevăzute de Legea nr. 303/2022 se ia în considerare perioada cât judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.
Nu pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul procedurilor de selecţie procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege (art. 144 alin. (2) din Legea nr. 303/2022).
Conform art. 144 alin. (1)–(3) şi art. 145 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, cererile de participare la selecţie ale procurorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, însoţite de următoarele înscrisuri:
a) proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific (recomandabil memory stick); recomandabil, proiectul va fi încadrat într-o limită de 30 de pagini, iar anexele vor putea depăşi 10 pagini, planul şi anexele vor fi redactate cu caractere de 12, font Times New Roman, spaţiere la 1,5 rânduri;
b) declaraţiile prevăzute la art. 144 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 (procurorii care candidează sunt obligaţi să dea, pe propria răspundere, o declaraţie din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege; Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Ministerului Justiţiei, dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea);
c) dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime cerute de lege;
d) curriculum vitae al procurorului, recomandabil conform modelului comun european prevăzut în anexa Hotărârii de Guvern nr. 1021/2004;
e) un număr de minimum 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea în ultimii 5 ani;
f) ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie;
g) orice alte înscrisuri relevante.
Calendarul procedurii de selecţie
După verificarea participanţilor la selecţie sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 144 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2022 şi al depunerii înscrisurilor prevăzute la art. 145 alin. (3) din acelaşi act normativ, lista procurorilor participanţi la selecţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi programarea interviurilor se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, până la data de 16.02.2026.
În perioada 23.02.2026 – 26.02.2026, procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în faţa ministrului justiţiei şi a comisiei de interviu, la sediul Ministerului Justiţiei din Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, Sector 5, cod poştal 050741, un interviu constând în:
susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează;
verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare ale candidatului;
evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează.
Rezultatele selecţiei se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, la data de 02.03.2026. Propunerile motivate ale ministrului justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a CSM, la aceeaşi dată, în vederea emiterii avizului consultativ motivat al acesteia.
Comentează