Elon Musk, fondatorul şi CEO-ul companiei de tehnologie spaţială SpaceX, a anunţat săptămâna trecută că doreşte să producă sateliţi dotaţi cu inteligenţă artificială (AI) direct pe Lună şi că-i va lansa de acolo în spaţiu cu ajutorul unei catapulte gigantice, transmite miercuri Space.com.
Elon Musk le-a transmis acest lucru lucrătorilor de la nou-achiziţionată companie xAI.
"Estimarea mea este că, în decurs de doi până la trei ani, modalitatea cu cel mai mic cost de a genera calcul AI va fi în spaţiu", a scris Elon Musk într-o actualizare din 2 februarie prin care a anunţat achiziţia xAI de către SpaceX.
El a întărit această convingere pe 11 februarie într-o întâlnire cu personalul xAI, filmată şi postată pe reţeaua X. Musk a spus că, în timp ce lansarea sateliţilor AI de pe Pământ este focalizarea imediată a companiei sale, noua megarachetă Starship a SpaceX va permite şi operaţiuni de pe alte lumi.
"Datorită progreselor precum transferul de combustibil propulsor în spaţiu (...) nava va fi capabilă să transporte cantităţi masive de materiale şi echipamente pe Lună. Odată acolo, va fi posibil să se stabilească o prezenţă permanentă pentru activităţi ştiinţifice şi de producţie", scria Musk în actualizarea din 2 februarie.
Fabricile de pe Lună pot profita de resursele selenare pentru a produce sateliţi şi a-i disloca în spaţiu, a adăugat Musk.
"Prin utilizarea unei catapulte electromagnetice şi a producţiei (localizate) pe Lună este posibil să punem 500 până la 1000 TW/an (terawaţi pe an) de sateliţi AI în spaţiul profund, să urcăm în mod semnificativ pe scara Kardaşev şi să valorificăm un procent netrivial din puterea Soarelui", scria el.
Scara Kardaşev, numită după omul de ştiinţă sovietic care a inventat-o în 1964, clasifică civilizaţiile în funcţie de cantitatea de energie pe care o pot controla. O civilizaţie de tip I poate valorifica toată energia planetei sale natale; o civilizaţie de tip II poate exploata întreaga energie a stelei sale, prin intermediul unei sfere Dyson sau al altei structuri similare; iar o civilizaţie de tip III poate exploata întreaga energie a galaxiei sale. Omenirea nici măcar nu a ajuns încă la o civilizaţie de tipul I.
Elon Musk nu este prima persoană care a propus utilizarea catapultelor electromagnetice - practic nişte tunuri pe şine - pe Lună. El calcă pe urmele vizionarului cercetător Gerard O'Neill, care a lansat ideea încă din 1974.
"Catapultele electromagnetice" bazate pe un design de tip 'tun Gauss' pot fi adaptate pentru a accelera un obiect nemagnetic. O aplicaţie propusă de O'Neill pentru utilizarea acestor catapulte era aruncarea în spaţiu de bucăţi de minereu de dimensiunea unei mingi de baseball extrase de pe Lună. Odată ajuns în spaţiu, minereul ar putea fi folosit ca materie primă pentru construirea de colonii spaţiale şi sateliţi de energie solară.
Gerard O'Neill a lucrat la conceptul de catapultă electromagnetică în cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), împreună cu colegul Henry Kolm şi un grup de studenţi voluntari pentru a construi un prototip al acestei tehnologii.
Susţinute de subvenţii de la Institutul de Studii Spaţiale, prototipurile ulterioare au îmbunătăţit conceptul, demonstrând că o catapultă electromagnetică de doar 160 de metri lungime ar putea proiecta în spaţiu materiale de pe suprafaţa Lunii.
Kolm, O'Neil şi studenţii cu care colaborau au demonstrat în laborator posibilitatea construcţiei unei catapulte electromagnetice selenare de câţiva kilometri lungime, capabile să livreze 600.000 de tone pe an de materiale către unul dintre punctele Lagrange Pământ-Lună.
Robert Peterkin de la compania General Atomics Electromagnetic Systems a susţinut mai recent promisiunea unor catapulte electromagnetice amplasate pe Lună. În 2023, el a depus un raport la Oficiul de Cercetare Ştiinţifică a Forţelor Aeriene (AFOSR) intitulat "Lansare electromagnetică selenară pentru exploatarea resurselor pentru a îmbunătăţi securitatea naţională şi creşterea economică".
"Un lansator electromagnetic modern este o alegere superioară, deoarece poate folosi energie solară din abundenţă ca sursă principală de energie în loc să importe combustibil chimic pentru rachete de pe Pământ", a declarat Peterkin pentru Space.com.
"Guvernul SUA ar trebui să finanţeze o evoluţie a sistemului existent de lansare electromagnetică a aeronavelor, care funcţionează acum în mod fiabil pe portavionul nuclear Gerald R. Ford al Marinei SUA, pentru a obţine viteze mai mari, la o masă mai mică, pentru lansări selenare fiabile", a mai susţinut Peterkin.
"Fără îndoială, (aceasta va fi) prima spirală a unui ciclu de dezvoltare pentru un ecosistem lunar se va baza pe furnizarea de maşini, structuri şi sisteme de susţinere de pe Pământ", a scris Peterkin în raportul său pentru AFOSR.
"O navă spaţială SpaceX cu capacitatea de a livra 100 de tone de materiale şi echipamente pe suprafaţa selenară va fi un adevărat facilitator", a adăugat el. "SpaceX şi NASA dezvoltă planuri pentru a stabili o bază selenară de operaţiuni şi recomandăm ca această bază să fie selectată pentru a permite un sistem de lansare electromagnetică lunară fiabil şi capabil".
În documentul de 30 de pagini se subliniază faptul că Luna este bogată în resurse utile, inclusiv siliciu, titan, aluminiu şi fier. Perspectiva extragerii şi utilizării apei selenare este de asemenea mare.
"O economie selenară viitoare nu foarte îndepărtată va folosi aceste resurse pentru a reaproviziona, repara şi alimenta navele spaţiale pe orbita lunară la un cost mai mic decât furnizarea de resurse terestre din puţul gravitaţional profund al Pământului", a scris Peterkin în raport.
Comentează