Inteligența artificială a pătruns în viața de zi cu zi mai rapid decât aproape orice tehnologie anterioară, schimbând profund modul în care oamenii lucrează cu informația și iau decizii, potrivit ScienceAlert, citat de Mediafax. Deși dezbaterea publică este dominată de temerile privind șomajul în masă, economiștii susțin că riscul major se află în altă parte.
De ce nu vedem (încă) un val de șomaj cauzat de AI
În ciuda progreselor rapide ale instrumentelor de inteligență artificială, nivelurile de ocupare rămân ridicate în marile economii. Șomajul în Uniunea Europeană este aproape de minime istorice, iar ratele din Statele Unite și Regatul Unit sunt comparabile cu perioadele de creștere economică din trecut.
Specialiștii explică acest fenomen printr-un tipar istoric bine cunoscut: tehnologia elimină anumite roluri, dar creează altele noi.
Automatizarea agriculturii din secolul al XIX-lea a redus dramatic numărul locurilor de muncă din ferme, dar a stimulat industrializarea și apariția unor noi sectoare economice. Mai recent, temerile că bancomatele vor elimina funcția de casier bancar s-au dovedit nefondate, pe măsură ce sucursalele s-au extins, iar rolurile s-au diversificat.
O revoluție lentă, nu un șoc peste noapte
Economiștii subliniază că inteligența artificială nu reprezintă o ruptură bruscă, ci o transformare graduală, comparabilă cu apariția computerelor sau a internetului. Deși unii lucrători își vor pierde locurile de muncă, majoritatea schimbărilor se produc treptat, oferind timp pentru adaptare.
În multe cazuri, companiile invocă AI ca justificare pentru reduceri de personal, fără ca tehnologia să fi înlocuit complet munca umană.
În unele domenii, inteligența artificială nu elimină joburi, ci le face mai valoroase. Radiologii, considerați cândva vulnerabili în fața algoritmilor, sunt astăzi tot mai căutați, folosind AI pentru a-și crește eficiența, păstrând în același timp rolul esențial al judecății umane.
Marea problemă: beneficiile AI nu sunt distribuite egal
Adevărata îngrijorare pe termen lung este modul inegal în care sunt distribuite câștigurile generate de inteligența artificială. Cercetările arată că profesioniștii foarte calificați și antreprenorii beneficiază cel mai mult de utilizarea AI, în timp ce alți lucrători întâmpină dificultăți în a transforma asistența algoritmică în productivitate sau venituri mai mari.
Capacitatea de a folosi eficient AI a devenit, în sine, o competență-cheie.
Această dinamică riscă să adâncească diviziunile economice: o masă largă de lucrători blocați în joburi cu productivitate scăzută și un grup restrâns care controlează sistemele AI și bogăția generată de acestea.
Potrivit economistului Renaud Foucart, societățile trebuie să se concentreze pe folosirea inteligenței artificiale pentru a crește competențele oamenilor, nu pentru a-i transforma în simpli executanți ai deciziilor algoritmice. Istoria arată că tehnologia ridică, în cele din urmă, nivelul de trai, însă tranzițiile pot fi dificile dacă nu sunt gestionate inteligent.
Comentează