Donald Trump a intrat în 2026 în forță, cu o serie de decizii și mișcări care au transformat începutul de an într-unul dintre cele mai tensionate momente ale celui de-al doilea său mandat. Deși mulți se așteptau ca influența sa să se diminueze, președintele a făcut exact opusul. A accelerat atât pe plan intern, cât și pe plan extern, generând controverse și reacții puternice în Statele Unite și dincolo de granițele lor, scrie CNN.
În prima săptămână completă a anului, administrația Trump a anunțat înlăturarea de la putere a liderului venezuelean Nicolás Maduro, președintele american declarând că intenționează să gestioneze personal rezervele de petrol ale Venezuelei. Decizia este văzută de critici drept o revenire la practici imperialiste și a stârnit îngrijorări privind stabilitatea regiunii.
Totodată, Trump a relansat revendicarea asupra Groenlandei, gest care amenință relațiile SUA cu aliații europeni și coeziunea NATO. Casa Albă susține că aceste acțiuni fac parte dintr-o nouă strategie de securitate națională menită să asigure dominația Statelor Unite în emisfera vestică.
Pe plan intern, administrația a continuat epurările împotriva migranților fără acte, în ciuda controversei generate de uciderea unei femei în Minneapolis de către un agent ICE. Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a apărat intervenția forțelor federale, în timp ce autoritățile locale au contestat versiunea oficială, amplificând tensiunile politice.
Un nou front s-a deschis și în relația cu Rezerva Federală, după ce președintele instituției, Jerome Powell, a dezvăluit existența unei anchete federale privind renovarea sediului Fed. Powell a sugerat că investigația ar fi motivată politic, ca represalii pentru refuzul său de a reduce drastic ratele dobânzilor, așa cum cere Trump.
Iranul, următorul pe listă
În politica externă, președintele american analizează posibile acțiuni militare împotriva Iranului, pe fondul represiunii violente a protestelor de către regimul de la Teheran. Deși Trump a avertizat că SUA ar putea interveni, consilierii săi sunt divizați, invocând riscuri majore de escaladare regională și represalii împotriva intereselor americane.
În paralel, Trump a amenințat Cuba și a indicat că presiunea exercitată asupra Venezuelei ar putea forța regimul de la Havana să negocieze sau să se prăbușească politic.
Deși rata sa de aprobare rămâne sub 40%, Trump continuă să-și mobilizeze baza electorală prin măsuri dure privind imigrația, cultura și controlul instituțiilor federale. Susținătorii săi văd în aceste acțiuni îndeplinirea promisiunilor electorale, în timp ce criticii avertizează că agresivitatea administrației riscă să împingă SUA și ordinea globală spre un punct de ruptură.
Comentează