Primarul orașului Cernavodă, Liviu Cristian Negoiță, a ajuns în penitenciar după ce Curtea de Apel Constanța a respins apelul și a menținut condamnarea la 4 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în formă continuată (33 de acte materiale), în dosarul privind plăți considerate nelegale din bugetul local către un club sportiv. Hotărârea Curții de Apel este definitivă și a fost pusă la dispoziția părților pe 13 ianuarie 2026, după amânări succesive ale pronunțării.
În aceeași zi, Inspectoratul de Poliție Județean Constanța a anunțat public că edilul a fost identificat și escortat pentru executarea mandatului, fiind încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă, în baza mandatului emis de Tribunalul Constanța pentru pedeapsa de 4 ani.
Dosarul DNA: 33 de plăți aprobate ca ordonator de credite, în valoare totală de 9,3 milioane lei
Cazul a pornit de la rechizitoriul DNA Constanța (trimitere în judecată în noiembrie 2022), în care s-a reținut că, în perioada aprilie 2017 – august 2019, primarul ar fi aprobat „fără respectarea dispozițiilor legale” 33 de ordonanțări de plată din bugetul UAT Cernavodă, în favoarea Clubului Sportiv „Asociația Axiopolis Sport”, totalizând 9.307.790 lei.
Tribunalul Constanța a reținut, în esență, că aceste plăți au fost realizate în afara cadrului legal aplicabil finanțărilor nerambursabile/finanțării programelor sportive, cu încălcarea unui set amplu de norme (Legea 350/2005, Legea 69/2000, Legea 273/2006, OG 119/1999 ș.a.), iar rezultatul a fost producerea unei pagube în patrimoniul unității administrativ-teritoriale și obținerea unui folos necuvenit pentru entitatea finanțată.
Club privat, finanțare fără procedură, fără contract și fără documente justificative
În motivarea sentinței din 7 februarie 2025, Tribunalul Constanța a acordat o pondere importantă naturii juridice a entității finanțate: instanța a arătat că „Asociația Axiopolis Sport” este o persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, înscrisă ca structură sportivă de drept privat.
Judecătorii au reținut că, deși Consiliul Local adoptase încă din martie 2017 o hotărâre cu un „ghid” al finanțărilor nerambursabile (care, în logica instanței, presupunea selecție publică de proiecte și un program anual publicat), autoritatea executivă nu ar fi întocmit programul anual și nu ar fi organizat procedurile necesare. Tribunalul a mers mai departe și a consemnat concluzia că ghidul nu a fost aplicat în practică, fiind „întocmit formal” pentru a crea o aparență de legalitate a finanțării.
Pe circuitul plăților, instanța a reținut că alimentările contului clubului ar fi fost făcute lunar pe bază de cereri/adrese, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, în lipsa unui angajament legal în formă contractuală și fără vizele și avizele cerute (inclusiv control financiar preventiv), instanța calificând documentația ca insuficientă pentru a justifica utilizarea fondurilor publice.
Proba-cheie: „nelegalitatea plăților” deja stabilită în civil, cu efect de lucru judecat în penal
Un element de context juridic folosit de Tribunal apare în motivare prin trimitere la litigiile anterioare cu Curtea de Conturi. Instanța a arătat că, într-o procedură civilă, Curtea de Apel Constanța (secția de contencios administrativ și fiscal) a menținut concluziile Curții de Conturi privind caracterul nelegal al finanțării și a respins definitiv demersurile UAT/primarului, apreciind că finanțarea structurilor sportive se face în condițiile legii și „pe bază de contracte”, iar sumele discutate nu puteau fi justificate ca „cotizație”. Tribunalul a consemnat că această constatare intră în autoritate de lucru judecat, urmând a se aplica dispozițiile relevante privind efectele hotărârilor civile în procesul penal.
De ce Tribunalul a respins expertiza financiar-contabilă cerută de apărare
În procedura de judecată, apărarea a solicitat o expertiză financiar-contabilă. Tribunalul a respins această probă motivând, în esență, că procurorul a detaliat sumele (inclusiv prin „remedierea” rechizitoriului în camera preliminară), există deja un raport de constatare al specialiștilor DNA rămas în materialul probator, iar plățile în sine nu au fost contestate sub aspectul efectuării lor, astfel încât instanța nu a considerat necesare probe suplimentare pe acest palier.
Instanța a mai consemnat că inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere, în timp ce în dosar au fost audiați martori ai acuzării și ai apărării și au fost depuse înscrisuri.
Sentința de fond: 4 ani cu executare, interzicerea drepturilor și confiscarea specială a 9,3 milioane lei
Prin sentința din 7 februarie 2025, Tribunalul Constanța l-a condamnat pe Liviu Cristian Negoiță la 4 ani închisoare (regim de detenție) și 4 ani pedeapsă complementară, cu interzicerea dreptului de a fi ales și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, plus pedeapsa accesorie pe durata executării.
Un punct sensibil, detaliat în motivare, a fost faptul că UAT Cernavodă nu s-a constituit parte civilă (prin hotărâre de consiliu local). Tribunalul a considerat însă că prejudiciul reținut rămâne determinat și, „atâta timp cât” nu există constituire de parte civilă, a aplicat mecanismul confiscării speciale: suma de 9.307.790 lei a fost confiscată în folosul statului, instanța arătând că banii au fost dobândiți prin infracțiune de către o altă persoană (entitatea de drept privat), nu sunt restituiți persoanei vătămate și nu servesc la despăgubirea acesteia. Tribunalul a menținut și sechestrul asigurător până la concurența sumei.
Curtea de Apel: prejudiciu „cert” și legătură directă între plăți și folosul necuvenit
În apel, Curtea de Apel Constanța a menținut soluția și raționamentul de fond, cu o motivare amplă pe elementele constitutive ale infracțiunii. Curtea a respins explicit teza că lipsa constituirii de parte civilă ar „șterge” prejudiciul, arătând că, din materialul probator și din constatările Curții de Conturi, rezultă o pagubă și un folos necuvenit, iar pentru perioada judecată în penal suma relevantă este 9.307.790 lei, parte dintr-o sumă mai mare identificată la control.
Instanța de apel a reținut că, dacă atribuțiile de serviciu ar fi fost îndeplinite corect, cu respectarea cadrului legal al finanțărilor, prejudiciul nu s-ar fi produs și clubul nu ar fi încasat sume la care, în condiții de legalitate, nu ar fi avut dreptul.
Intenție directă și răspundere a ordonatorului principal de credite
Pe latura subiectivă, Curtea de Apel a consemnat concluzia că inculpatul a acționat cu intenție directă, în sensul că a prevăzut rezultatele și a urmărit producerea lor, iar în analiza responsabilității funcției a făcut trimitere la obligațiile edilului de a pune în aplicare legile și hotărârile consiliului local, arătând că această obligație revine „în primul rând” primarului, nu compartimentelor funcționale.
Confiscarea specială, reconfirmată: „în mod corect s-a dispus”
Curtea de Apel a reconfirmat punctual confiscarea specială, reținând că sunt îndeplinite condițiile legale: bunurile (sumele) au fost dobândite prin infracțiune de către o altă persoană, nu sunt restituite persoanei vătămate și nu servesc despăgubirii acesteia.
Pedeapsa: 4 ani, minimul legal după agravări, justificată prin gravitatea concretă și „exemplaritate”
În privința cuantumului, Curtea de Apel a făcut un calcul explicit al limitelor de pedeapsă în raport cu normele de agravare aplicabile (Legea 78/2000 și art. 309 C.pen.), arătând că minimul rezultat pentru infracțiunea reținută ajunge la 4 ani, iar pedeapsa aplicată de fond se află la acest minim.
Curtea a apreciat că pedeapsa de 4 ani corespunde pericolului social concret și a motivat inclusiv prin rolul preventiv al sancțiunii, invocând necesitatea unei reacții ferme a societății și ideea de „exemplaritate” a pedepsei în raport cu prevenția generală.
Apel respins ca nefondat: „nu există motive obiective de reformare”
Concluzia Curții de Apel a fost că nu există motive obiective pentru reformarea hotărârii de fond, motiv pentru care apelul a fost respins ca nefondat, inculpatul fiind obligat și la plata cheltuielilor judiciare din apel. Decizia este definitivă.
Un tipar care se repetă la Cernavodă: și fostul primar a ajuns la închisoare tot în luna ianuarie
Condamnarea definitivă a actualului primar din Cernavodă, Liviu Cristian Negoiță, nu este un caz singular în istoria recentă a orașului. Cernavodă se confruntă cu un precedent aproape identic, petrecut în urmă cu câțiva ani, când fostul primar Gheorghe Hânsă, tot liberal, a fost, la rândul său, condamnat definitiv la închisoare cu executare.
Mai mult, coincidența este frapantă: ambele condamnări definitive au fost pronunțate în luna ianuarie, iar în ambele cazuri vorbim despre abuz în serviciu și pedepse privative de libertate.
Fostul primar, condamnat definitiv la 4 ani și 10 luni de închisoare
La data de 16 ianuarie 2020, Curtea de Apel Constanța a pronunțat o sentință definitivă prin care Gheorghe Hânsă, fost primar al orașului Cernavodă, a fost condamnat la 4 ani și 10 luni de închisoare cu executare.
Decizia a fost definitivă și a pus capăt unui dosar penal în care Hânsă a fost judecat pentru patru infracțiuni de abuz în serviciu, săvârșite în exercitarea funcției.
Comentează