Ministerul Apărării Naționale a publicat în Monitorul Oficial un ordin semnat de vicepremierul și ministrul Apărării, care reconfigurează din temelii modul în care România dezvoltă tehnologii militare, realizează inovație strategică și omologhează produsele militare sau sensibile. Documentul - întins pe mai mult de 20 de pagini - introduce pentru prima dată o arhitectură completă, centralizată și strict controlată a cercetării militare, de la finanțare și testare, până la introducerea efectivă în înzestrare.
Documentul marchează una dintre cele mai importante reorganizări procedurale din ultimii ani, într-o perioadă în care România accelerează înzestrarea armatei pe fondul conflictului din Ucraina și al integrării tot mai strânse în structurile NATO.
Ce prevede noul regulament - schimbări majore în modul în care România dezvoltă și testează armament
Noul regulament introduce un cadru complet și extrem de detaliat pentru modul în care sunt identificate nevoile militare, sunt dezvoltate proiectele de cercetare și sunt evaluate produsele și tehnologiile destinate armatei. Ordinul instituie o arhitectură de management mult mai strictă, bazată pe proceduri clare, cu responsabilități ferme pentru fiecare structură implicată: de la Departamentul pentru armamente, la direcțiile de resurse, laboratoarele de testare, comisiile tehnice, unitățile beneficiare și până la nivelul de decizie al ministrului. Documentul stabilește:
– Un circuit obligatoriu de planificare, coordonare și evaluare, derulat prin Departamentul pentru armamente, structurile de cercetare militară și Direcția pentru politici de apărare.
– Un mecanism clar de verificare a fezabilității, sustenabilității, maturității tehnologice (TRL) și impactului tactico-operațional al fiecărui proiect.
– O nouă arhitectură a procesului de omologare, împărțită pe etape: testări tehnice, încercări în poligoane, evaluări operaționale, certificări și omologare finală.
– Responsabilități detaliate pentru fiecare actor militar sau civil implicat, de la autorități contractante până la laboratoare, comisii tehnice și unități militare beneficiare.
Cum se schimbă procesul de cercetare militară
Regulamentul prevede că orice produs militar sau sensibil – fie el echipament, armament, muniție, vehicul, sistem electronic, dispozitiv optic, tehnologie software ori componentă dual-use – nu poate intra în dotarea Ministerului Apărării fără parcurgerea unui proces complet de verificare tehnică, evaluare operațională, certificare și omologare. Documentul stabilește că fazele proiectelor de cercetare și dezvoltare trebuie să respecte criterii de maturitate tehnologică, să fie însoțite de analize de risc, de justificări operaționale și de documentație tehnică standardizată, iar evaluările sunt obligatori coordonate de structuri desemnate, cu rol de verificare independentă.
În plus, ordinul impune un sistem clar de planificare multianuală a nevoilor de cercetare, definirea obiectivelor strategice, identificarea lacunelor tehnologice și corelarea cu cerințele operaționale formulate de Statul Major al Apărării. Regulamentul descrie în detaliu fluxul de avizare și validare a proiectelor, precum și modul în care se realizează analiza performanțelor unui prototip, procedurile de testare în poligoane militare, mecanismele de raportare, de audit tehnic și de autorizare finală.
Pentru prima dată, cadrul normativ stipulează explicit responsabilitatea unităților militare beneficiare de a participa la evaluările operaționale ale produselor și de a transmite rapoarte complete către structurile superioare. Această schimbare este una semnificativă, în contextul în care numeroase programe de înzestrare au fost întârziate în trecut tocmai din cauza lipsei unor proceduri integrate între producători, testatori și structurile utilizatoare.
Ce se întâmplă cu omologarea armamentului
Omologarea produselor militare este reglementată în detaliu, cu prevederi care stabilesc criterii obligatorii privind compatibilitatea cu standardele NATO, rezistența mecanică, fiabilitatea, durabilitatea, siguranța în exploatare, stabilitatea la șocuri, vibrații, temperaturi extreme și medii operaționale variate. Regulamentul stabilește modul în care sunt efectuate testările de laborator, testările balistice, testările de teren și verificările documentare, precum și rolul comisiilor tehnice de omologare, care trebuie să emită rapoarte oficiale și recomandări de introducere în înzestrare.
Normele prevăd și posibilitatea reluării unor faze de testare dacă produsele nu îndeplinesc cerințele, precum și mecanisme de suspendare sau anulare a procesului de omologare în cazul unor nereguli. Ordinul stabilește responsabilități privind arhivarea documentației, confidențialitatea datelor și controlul accesului la informații sensibile, ceea ce era necesar, având în vedere proliferarea tehnologiilor militare moderne, inclusiv a sistemelor autonome, a dronelor și a echipamentelor cibernetice.
Contextul politic și militar
Contextul adoptării acestui ordin este unul strategic. România se află în plin proces de modernizare a armatei, cu contracte majore în derulare pentru tancuri, sisteme anti-aeriene, drone, blindate, radare și muniție inteligentă, toate necesitând proceduri uniforme de evaluare și omologare. De asemenea, presiunea externă este ridicată, întrucât NATO cere statelor membre consolidarea capacităților industriale și creșterea vitezei de reacție în dezvoltarea de noi tehnologii militare.
Prin acest nou regulament, Ministerul Apărării urmărește eliminarea blocajelor birocratice, reducerea întârzierilor istorice din domeniul omologărilor, creșterea transparenței tehnice și, mai ales, atingerea unui nivel de standardizare compatibil cu cerințele operaționale ale Alianței Nord-Atlantice.
Comentează