La ședința coaliției de guvernare pe tema Legii bugetului de stat, ministrul de Finanțe le-a prezentat un draft liderilor coaliției. Documentul, intrat în posesia STIRIPESURSE.RO, prezintă succint datele bugetare pentru fiecare minister și instituție subordonată Guvernului.
Surse politice ne-au explicat că liderii coaliției s-au uitat mirați la acest document, pentru că acesta nu cuprinde estimările de venituri și cheltuieli sau veniturile din încasări. Fără aceste date, nicio lege a bugetului nu poate fi construită.
Cine câștigă și cine pierde prin noua Lege a bugetului
Ministerul Muncii - 57, 7 miliarde de lei (față de 60,6 miliarde de lei în 2025)
Ministerul Educației - 57, 3 miliarde de lei (față de 60,2 miliarde de lei în 2025)
Ministerul Apărării - 44 miliarde de lei (față de 36,8 miliarde de lei în 2025)
Ministerul Transporturilor - 37,4 miliarde de lei (față de 43, 2 miliarde de lei în 2025)
Ministerul Afacerilor Interne - 34,7 miliarde de lei (față de 33 miliarde de lei în 2025)
Ministerul Agriculturii - 25,9 miliarde de lei;
Ministerul Sănătății - 22 miliarde de lei (față de 23, 6 miliarde de lei în 2025)
Ministerul Dezvoltării - aproximativ 19 miliarde de lei (față de 21,2 miliarde în 2025)
Ministerul Fondurilor Europene - 11,9 miliarde de lei;
Ministerul Mediului - 5,7 miliarde de lei;
Ministerul Energiei - 5,6 miliarde de lei;
Serviciul Român de Informații – 5,1 miliarde de lei;
Ministerul Justiției - 4,1 miliarde de lei;
Ministerul Economiei - 3,3 miliarde de lei;
Ministerul Afacerilor Externe - 1,6 miliarde de lei;
Serviciul de Telecomunicații Speciale – 1,4 miliarde de lei;
Serviciul de Informații Externe – 802 milioane de lei;
Serviciul de Pază și Protecție – 406 milioane de lei;
Ministrul Finanțelor a prezentat public datele bugetare
”
Am prezentat ieri în ședința coaliției proiectul de buget pentru 2026.
Este un buget de responsabilitate și echilibru, dar construit pe un nou nivel record al investițiilor şi al fondurilor europene atrase în România, care vor susține relansarea.
Ne propunem reducerea deficitului spre 6% din PIB, într-un context în care presiunile rămân ridicate. Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,5% din PIB, investițiile se ridică peste nivelul anului 2025 - cu precădere cele din fonduri europene, care cresc de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei.
Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranțe false populației vulnerabile. Obiectivul este să reducem nevoia de împrumut a statului, să consolidăm încrederea, să creăm condiții pentru finanțare mai avantajoasă - toate acestea, pentru un trai cu adevărat mai bun pentru români.
Bugetul pe 2026 nu este despre promisiuni, ci despre stabilitate, investiții și disciplină. Modul în care construim acest buget transmite semnale despre credibilitatea şi seriozitatea României. Este un buget care susține creșterea economică sănătoasă, pe termen lung.
Aşa cum am mai subliniat, marcăm astfel trecerea de la un model bazat pe consum și cheltuieli curente la un model bazat pe investiții, fonduri europene și disciplină fiscală.
Este un buget realist si onest, construit fără artificii și fără presiune fiscală suplimentară în 2026, după ce măsurile de corecție adoptate anterior (inclusiv eliminarea IMCA și ajustările în regimul microîntreprinderilor) au stabilizat baza de venituri și au permis o planificare bugetară credibilă, orientată spre investiții.
Este un buget al moderației și responsabilității administrative, în care reforma aparatului public și reducerea sporurilor (condiții vătămătoare, fonduri europene, doctorat) conduc la diminuarea ponderii cheltuielilor curente în PIB și creează spațiu fiscal real pentru dezvoltare.
Este un buget de dezvoltare accelerată, care ridică ponderea investițiilor peste nivelul record de 7,2% din PIB de anul trecut și majorează cu aproximativ 30% bugetul finanțat din fonduri europene, integrând PNRR, politica de coeziune și componenta SAFE.
Este un buget dedicat comunităților și autorităților publice locale, cu un nivel istoric al resurselor – de 84 de miliarde de lei față de 76 de miliarde de lei în 2025 – și cu aproximativ 70% din fondurile europene direcționate către proiecte locale și regionale, asigurând astfel cofinanțările necesare și continuitatea investițiilor în teritoriu.
Este un buget orientat către mediul de afaceri și relansare economică - atât prin sumele din investiții care ajung în economie, cât şi prin stimularea investițiilor productive, deductibilități pentru profitul reinvestit și scheme moderne de ajutor de stat și credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării și reîntoarcerii capitalului uman din afara țării în România.
Știu că nevoile sunt mari în toate domeniile, însă tocmai de aceea este esențial să rămânem ancorați în realism și responsabilitate. Sunt convins că, prin dialog, transparență și cooperare, vom adopta în curând un buget solid, care să ofere României stabilitate, credibilitate și direcție clară de dezvoltare.”, scrie Alexandru Nazare.
Nicușor Dan i-a chemat la Cotroceni pe Ilie Bolojan și Alexandru Nazare
Președintele Nicușor Dan i-a chemat la Palatul Cotroceni pe Ilie Bolojan și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Întâlnirea a avut loc în contextul în care se contruiește Legea bugetului, iar cei doi i-au prezentat președintelui draftul.
Președintele Nicușor Dan a spus încă de anul trecut că el nu va promulga Legea bugetului, dacă nu se respectă referendumul inițiat de el, în calitate de primar al Capitalei, un referendum care presupune alocarea de fonduri crescute pentru Primăria Capitalei.
”Parlamentul trebuie să fie pro-activ și să schimbe partea de taxe locale, și una care ține de legea bugetului național – împărțirea între Primăria Capitalei și primăriile de sector. Eu nu o să semnez legea bugetului național care ignoră referendumul”, a spus Nicușor Dan.
În draftul Legii bugetului sunt deja prevăzute creșteri semnificative la bugetul Capitalei, dar primarul general Ciprian Ciucu ar fi insistat, în ședința coaliției de guvernare, asupra faptului că acești bani nu sunt de ajuns.
Legea bugetului nu poate intra în vigoare dacă nu este promulgată de președinte, care o poate ataca la CCR sau retrimite Parlamentului.
Grindeanu amenință cu blocarea bugetului
”Nu dau drumul bugetului în Parlament, dacă nu primim banii pentru programul de relansare”, ar fi spus Sorin Grindeanu, conform surselor politice.
Sorin Grindeanu a explicat că negocierile pentru Legea bugetului vor determina dacă PSD mai rămâne sau nu la guvernare. ”Dacă nu ajungem la un consens pe buget, e de la sine înțeles ce se întâmplă”.
Tensiuni în coaliție sunt și legat de fondurile pentru Primăria Capitalei. Ciprian Ciucu și Daniel Băluță sunt în război total pentru că există disensiuni privind alocarea banilor către Primăria Capitalei și către primăriile de sector.
PSD pune condiții pentru a vota Legea bugetului
Conform surselor, programul de relansare economică propus de PSD prevede o alocare de 3 miliarde de lei, dar în draftul de buget s-au alocat doar 1,4 miliarde de lei. Tocmai din acest motiv, ședința coaliției, de luni, a fost întreruptă și va fi reluată miercuri, atunci când cei de la PSD vor veni cu propriile amendamente la legea bugetului.
Această situație este una cu potențial exploziv, asta pentru că liderul PSD, Sorin Grindeanu, a condiționat susținerea Guvernului de Legea bugetului. Dacă nu se vor aloca fonduri suplimentare pentru programul de relansare economică este posibil ca miniștrii PSD să nu voteze Legea bugetului în Guvern, iar la nivelul Parlamentului va fi o mare, mare problemă.
Grindeanu a explicat că PSD își dorește un buget al dezvoltării, nu un buget care aduce ”austeritate fără sens”.
„Bugetul unei țări nu este un simplu exercițiu contabil. Bugetul este expresia unei viziuni politice. (...) Bugetul României trebuie să fie un buget al dezvoltării, un buget al investițiilor, un buget al stabilității, un buget care finanțează infrastructura, sănătatea, educația și energia.
Vom rămâne evident la guvernare atâta timp cât vocea PSD contează, atâta timp cât votul românilor este respectat. Atâta timp cât guvernarea înseamnă dezvoltare, nu austeritate fără sens”, a mai spus Grindeanu.
Discuțiile asupra Legii bugetului vor fi tranșate miercuri
Liderii partidelor din Coaliția de guvernare s-au întrunit luni într-o ședință de lucru dedicată analizării principalelor componente ale bugetului de stat pentru anul 2026.
Liberalii anunță că discuțiile au vizat structura bugetului, prioritățile de finanțare și cadrul general necesar pentru asigurarea stabilității economice și funcționării eficiente a instituțiilor statului.
„În cadrul întâlnirii, partidele și reprezentanții minorităților naționale din Coaliție au prezentat observații și propuneri privind alocările bugetare pentru domeniile esențiale, cu obiectivul comun de a construi un buget sustenabil, realist și orientat către nevoile majore ale cetățenilor și ale economiei”, informează PNL.
Comentează