Cazul firmei Regional Infrastructure Company for Highways Roads Bridges and Tunnels SRL (RICHRBT SRL), prezentat de Recorder, a fost descris ca „cea mai mare firmă-fantomă din România, validată de ANAF”. Povestea cu un sediu fictiv într-o toaletă publică și cu o cifră de afaceri de miliarde de lei a făcut titluri de presă și a alimentat suspiciuni grave.
Însă, dacă ne uităm la documentele oficiale, descoperim un fapt esențial: societatea a fost declarată inactivă fiscal încă din septembrie 2024, iar ANAF Sector 1 a reacționat rapid și conform procedurilor legale, de la primele semnale de alarmă.
Cum a apărut „gigantul” pe hârtie
În mai 2024, RICHRBT SRL a depus o cerere pentru obținerea codului de TVA. În acel moment, verificările standard prevăzute de Ordinul ANAF nr. 239/2021 arătau că firma exista legal, avea un sediu declarat și un administrator fără probleme în cazierul fiscal. În lipsa altor indicii, codul TVA a fost emis pe 30 mai, cu valabilitate din 1 iunie 2024. Din punct de vedere procedural, ANAF nu avea temei legal să refuze înregistrarea.citeturn0file39
În paralel, chiar pe 28 mai, fostul administrator Gabriel Stroe a sesizat ANAF Sector 1 că firma i-ar fi fost „furată” prin falsuri la Registrul Comerțului, de la schimbarea sediului la majorarea suspectă a capitalului social. Sesizarea a intrat imediat în fluxul intern de inspecție.
Controlul de pe teren
La nici trei săptămâni distanță, pe 20 iunie, ANAF Sector 1 a dispus un control inopinat, iar pe 21 iunie inspectorii s-au prezentat la adresa declarată. Ce au găsit? Nimic. Adresa era fictivă, firma nu funcționa acolo, iar persoana care figura ca împuternicit a declarat telefonic că nu are legătură cu societatea. Constatările au dus imediat la declanșarea procedurii de inactivare.
Între iunie și august, ANAF a încercat să comunice documentele oficiale prin poștă. Toate au fost returnate cu mențiunea „destinatar necunoscut”. S-a recurs atunci la comunicarea prin publicitate, afișând actele la sediul ANAF și pe site-ul instituției, exact așa cum prevede Codul de procedură fiscală.
Urmărirea banilor
Inspectorii nu s-au oprit la ușa închisă din Charles de Gaulle. Au verificat IBAN-urile declarate pentru capitalizările de peste 120 milioane lei și au descoperit că aparțineau altor persoane și firme, fără legătură cu RICHRBT. Tranzacțiile invocate nu existau în realitate. Proprietarii clădirilor și spațiilor declarate ca sedii au confirmat că nu au avut niciun contract cu societatea. Totul indica o schemă clasică de fraudă bazată pe decoruri și documente false.
Mai mult, analiza bazelor de date arată că tranzacțiile intracomunitare suspecte au început abia în august 2024, la două luni după atribuirea codului de TVA. La momentul controlului din iunie, aceste date nu existau încă în sistem, ceea ce explică de ce ANAF nu putea anticipa amploarea fraudei.
Măsuri ferme și colaborare interinstituțională
Pe 28 august 2024, inspectorii ANAF Sector 1 au consemnat oficial că sunt îndeplinite condițiile pentru declararea inactivității. La începutul lui septembrie, procedura a fost finalizată: pe 10 septembrie s-a publicat anunțul de inactivare, iar pe 25 septembrie s-a emis avizul de inactivare. RICHRBT SRL era, practic, scos din circuitul fiscal legal.
În paralel, ANAF a trimis sesizare penală către Parchetul de pe lângă Tribunalul București pe 10 septembrie 2024. Când, în decembrie, firma chineză LONGi Solar a reclamat rețeaua la DIICOT, ANAF Sector 1 a transmis rapid documentația deja strânsă către procurori, arătând că instituția era deja cu un pas înainte.
Nu a fost doar o muncă solitară. Inspectorii Sector 1 au colaborat cu Direcția Generală Antifraudă Fiscală, Registrul Comerțului și băncile comerciale, blocând conturi și bunuri. Au fost puse sub sechestru 5.500 de panouri fotovoltaice și s-au indisponibilizat peste 1,3 milioane lei, pentru a limita prejudiciul, evaluat inițial la peste 3 milioane lei.
Dincolo de percepție
Percepția publică a fost că ANAF „a girat” o firmă-fantomă de proporții. Dar faptele arată altceva: codul TVA a fost emis pe baza unor criterii legale îndeplinite la acea dată, iar imediat ce au apărut sesizări și indicii, ANAF Sector 1 a acționat cu celeritate, control inopinat, procedura de inactivare și sesizare penală.
Desigur, cazul ridică întrebări legitime despre lacunele din sistem, de la modul în care Registrul Comerțului verifică documentele scanate până la viteza cu care bazele de date europene transmit informațiile despre tranzacții. Însă, în ceea ce privește acțiunile efectuate, dosarul arată că inspectori fiscali și instituțiile statului, și-au făcut treaba cât de repede au putut și folosind toate instrumentele prevăzute de lege.
Comentează