Întrebarea „unde și când a apărut omul modern?” continuă să fie una dintre cele mai mari enigme ale științei. Deși cercetătorii studiază de zeci de ani fosilele strămoșilor noștri, lipsa unor dovezi-cheie a lăsat multe ipoteze deschise. Acum, însă, o descoperire din nordul Africii ar putea schimba fundamental modul în care este înțeleasă evoluția umană.
O echipă internațională de cercetători a analizat fosile descoperite într-o carieră de piatră din Maroc, în apropiere de Casablanca, iar rezultatele sugerează că strămoșul comun al omului modern, al neandertalienilor și al denisovanilor ar fi trăit mult mai devreme decât se credea până acum.
Fosilele care pun sub semnul întrebării teoriile vechi
Până recent, mulți specialiști estimau că acest strămoș comun ar fi trăit în urmă cu aproximativ 600.000–750.000 de ani. Noile analize arată însă că fosilele din Maroc au o vechime de aproximativ 773.000 de ani, ceea ce implică faptul că linia evolutivă comună trebuie să fie și mai veche.
Cercetătorii au studiat mai multe fragmente osoase: mandibule de adulți și copii, vertebre și dinți. Acestea prezintă trăsături surprinzătoare – unele similare cu cele ale unor fosile descoperite în sudul Europei, altele care anticipează deja caracteristici ale omului modern.
De ce contează această descoperire
Una dintre ipotezele discutate intens în ultimii ani era că o specie umană descoperită în Spania ar putea fi strămoșul comun al oamenilor moderni și al neandertalienilor. Noile date din Maroc par însă să contrazică această idee și să mute centrul evoluției înapoi în Africa, cu mult înainte de migrațiile cunoscute spre Europa și Asia.
Concluzia cercetătorilor este că:
ramura care a dus la neandertalieni și denisovani s-a dezvoltat ulterior în Eurasia;
ramura din Africa, din care fac parte și fosilele marocane, ar fi dus în cele din urmă la apariția omului modern.
Un strămoș și mai vechi decât se credea
Potrivit autorilor studiului, la baza ambelor linii evolutive s-ar afla, cu mare probabilitate, o specie umană timpurie care a fost prima capabilă să părăsească Africa. Această specie ar fi jucat un rol-cheie în răspândirea oamenilor pe alte continente și în diversificarea ulterioară a umanității.
Descoperirea ridică și o altă întrebare importantă: au existat schimburi de populație și gene între Africa și Europa cu mult înainte de 700.000 de ani în urmă? Cercetătorii nu exclud posibilitatea unor traversări timpurii între Africa de Nord și sudul Europei, dar și a unor legături interne în interiorul Africii, inclusiv cu estul continentului, unde au fost găsite fosile timpurii ale omului modern.
Un nou capitol în povestea evoluției umane
Studiul, publicat într-una dintre cele mai prestigioase reviste științifice din lume, adaugă o piesă esențială într-un puzzle vechi de decenii. Departe de a oferi un răspuns definitiv, descoperirea din Maroc arată cât de complexă și ramificată a fost evoluția umană – și cât de multe capitole rămân încă necunoscute.
Pentru oamenii de știință, mesajul este clar: originea omului modern trebuie căutată mai devreme în timp și mai profund în Africa decât s-a crezut până acum.
Comentează