O echipă de cercetători a investigat modul în care organismul reacționează la restricția calorică intermitentă și a descoperit un indiciu semnificativ: se pare că acest tip de dietă reconfigurează simultan intestinul și creierul. Această constatare deschide noi perspective pentru elaborarea de strategii eficiente pentru menținerea unei greutăți sănătoase.
Studiul a urmărit îndeaproape 25 de voluntari cu obezitate pe parcursul a 62 de zile. Participanții au urmat un program de restricție energetică intermitentă, care implică un control strict al aportului caloric, incluzând zile cu post relativ.
Rezultatul imediat, măsurat pe cântar, a fost o scădere medie în greutate de 7,6 kilograme, ceea ce reprezintă o reducere de 7,8% din greutatea corporală inițială. Cu toate acestea, pierderea în greutate este doar o parte din ceea ce au descoperit cercetătorii despre răspunsul complex al organismului.
Cercetătorii au găsit dovezi că regiunile cerebrale asociate cu obezitatea își modifică activitatea, în timp ce comunitățile de bacterii din intestin își schimbă compoziția. „Aici arătăm că o astfel de dietă schimbă axa creier–intestin–microbiom la om”, a spus cercetătorul în sănătate Qiang Zeng.
Intestinul influențează creierul sau invers?
„Schimbările observate în microbiomul intestinal și în activitatea regiunilor creierului legate de dependență în timpul și după pierderea în greutate sunt extrem de dinamice și cuplate în timp.” Nu este încă limpede cine conduce dansul: intestinul influențează creierul sau invers?
Cert este că cele două sunt strâns conectate. Iar dacă această legătură poate fi înțeleasă mai bine, intervențiile țintite la nivelul anumitor regiuni cerebrale ar putea deveni o cale de a controla aportul alimentar.
Scanările fMRI au indicat schimbări în zone cunoscute pentru rolul lor în reglarea poftei și a comportamentelor de tip adictiv. În paralel, analizele de scaun și sânge au arătat modificări ale microbiomului intestinal, corelate cu regiuni specifice ale creierului.
Un exemplu: bacteriile Coprococcus comes și Eubacterium hallii au fost asociate negativ cu activitatea din girusul orbital frontal inferior stâng, o zonă implicată în funcția executivă, inclusiv în capacitatea noastră de a ne controla impulsurile când vine vorba de mâncare.
„Se crede că microbiomul intestinal comunică cu creierul într-un mod complex, bidirecțional”, a explicat omul de știință medical Xiaoning Wang. „Microbiomul produce neurotransmițători și neurotoxine care ajung la creier prin nervi și circulația sanguină.
În schimb, creierul controlează comportamentul alimentar, în timp ce nutrienții din dieta noastră schimbă compoziția microbiomului intestinal.”
Contextul este urgent: peste un miliard de oameni la nivel global trăiesc cu obezitate, ceea ce sporește riscul pentru o gamă largă de probleme de sănătate, de la cancer la boli cardiovasculare, scrie incredibilia.ro.
Înțelegerea modului în care creierul și intestinul se influențează reciproc ar putea schimba semnificativ prevenția și reducerea eficientă a obezității.
„Următoarea întrebare la care trebuie să răspundem este mecanismul precis prin care microbiomul intestinal și creierul comunică la persoanele obeze, inclusiv în timpul pierderii în greutate”, a spus omul de știință biomedical Liming Wang. Rezultatele au fost publicate într-un jurnal de specialitate.
Comentează