Judecătoarea Curții Penale Internaționale și profesor de drept internațional Iulia Motoc, fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), afirmă că decizia pronunțată luni de Marea Cameră a CEDO în cauza Cristi Danileț contra României reprezintă un moment de cotitură în jurisprudența europeană privind libertatea de exprimare a magistraților. Potrivit acesteia, hotărârea stabilește principii contemporane esențiale, cu impact nu doar la nivel național, ci și european.
„Ieri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat o decizie fundamentală într-una dintre cele mai semnificative cauze referitoare la libertatea de exprimare a magistraţilor europeni: cauza Dănileţ contra României. Această hotărâre, emisă de Marea Cameră a CEDO, elaborează principii contemporane de o importanţă capitală în materie, cu reverberaţii la nivel european şi nu numai”, scrie Iulia Motoc pe pagina sa de Facebook.
Fost judecător la CEDO, Iulia Motoc precizează că esenţa profundă a raţionamentului Curţii este sintetizată în opinia concurentă a judecătorilor Gnatovskyy şi Răduleţu. „Ideea clasică potrivit căreia «judecătorii nu trebuie să se exprime decât prin hotărârile lor» ni se pare că şi-a pierdut pertinenţa universală în secolul XXI”.
Potrivit sursei citate, această cauză „redefineşte echilibrul fin” dintre datoria de rezervă a magistraţilor şi dreptul fundamental la liberă exprimare în societatea modernă, democratică, inclusiv pe retele sociale.
„Hotărârea reiterează principii fundamentale deja statuate, rafinând modul în care acestea trebuie aplicate în practică”, afirmă Motoc.
Judecătoarea precizează că decizia subliniază, „în mod elocvent”, egalitatea în drepturi, reafirmându-se dreptul judecătorilor la libertatea de exprimare, de care aceştia se bucură în egală măsură cu orice alt cetăţean. De asemenea, hotărârea statuează implicarea civică şi datoria de apărare, fiind astfel recunoscută importanţa participării magistraţilor la dezbaterile de interes public şi chiar datoria lor de a se exprima atunci când valorile fundamentale precum democraţia şi statul de drept sunt periclitate.
În acelaşi timp, decizia scoate în evidenţă imperativul reţinerii judiciare, ceea ce înseamnă că această libertate este „temperată de necesitatea imperativă a reţinerii, specifică statutului de magistrat”, pentru a menţine încrederea publicului în imparţialitatea şi demnitatea funcţiei, explică Motoc.
Aceeaşi sursă menţionează că, totodată, există criterii de balanţă precise, în sensul în care Curtea formulează un set riguros de factori care trebuie să ghideze exerciţiul de echilibrare a acestor principii, oferind claritate în aplicare.
Iulia Motoc adaugă contextul general - cadrul mai larg în care au fost formulate declaraţiile, fundamentul faptic - existenţa unei baze factuale solide pentru comentariile exprimate, nu simple speculaţii, efectul de descurajare - evaluarea impactului potenţial al sancţiunilor asupra libertăţii de exprimare a întregului corp judiciar ("chilling effect") şi natura discursului - determinarea dacă declaraţiile au depăşit limitele legalităţii, fiind ilegale sau defăimătoare prin conţinutul lor.
„Aplicand toate aceste criterii Marea Cameră a hotărât că judecătorului Cristi Danileţ i s-a încălcat dreptul la libera exprimare”, mai spune iulia Motoc.
Luni, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat, în Marea Cameră, decizia definitivă prin care fostul judecător Cristi Danileţ a câştigat procesul intentat statului român, după ce CSM, la acea dată condus de Lia Savonea, actual preşedinte al Înaltei curţi de Casaţie şi Justiţie, l-a sancţionat pentru două opinii personale postate pe pagina sa de Facebook. CEDO a decis că a fost încălcat articolul 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului privind libera exprimare.
Potrivit avocatei sale, Nicoleta Popescu, decizia CEDO, „un moment-cheie în jurisprudenţa Curţii privind articolul 10 şi statutul magistraţilor”, clarifică faptul că, deşi sunt supuşi unei obligaţii generale de rezervă, magistraţii pot comenta public, inclusiv pe reţelele sociale, subiecte de interes general.
Comentează